Un articol EXCEPȚIONAL! Dar procurorii n-au nicio vină? Marile semne de întrebare după publicarea filmului intervenției pompierilor de la Colectiv

Un articol EXCEPȚIONAL! Dar procurorii n-au nicio vină? Marile semne de întrebare după publicarea filmului intervenției pompierilor de la Colectiv

Excepțional articolul publicat de Andrei Luca Popescu pe site-ul Europa Liberă.

Publicarea unei filmări de 20 de minute a intervenției forțelor de salvare la tragedia din Colectiv, din 2015, ridică mai multe semne de întrebare, nu atât din prisma noutății detaliilor și sincopelor operative, ci a modului în care autoritățile române și-au făcut treaba în a stabili responsabilii pentru această tragedie, în cei patru ani care au trecut fără ca cineva să fie tras la răspundere.

Filmarea publicată de jurnaliștii de la Libertatea arată o perspectivă nouă de la intervenția forțelor de căutare și salvare la incendiul de la Colectiv și a fost realizată, susțin jurnaliștii, de un subofițer de pompieri, despre care șefii IGSU au dat de înțeles că face parte din departamentul foto-video al instituției. Materialul video este un montaj și nu este singura și nici prima filmare a intervenției de la Colectiv, în spațiul public existând chiar imediat după tragedie imagini care au surprins operațiunea. Este însă cea mai extinsă de până acum, iar imaginile arată primele minute ale intervenției IGSU la Colectiv, apoi apariția salvatorilor și paramedicilor SMURD.

Filmarea respectivă a fost ținută la sertar, la IGSU, fără să fie dată organelor de urmărire penală, deși procurorii au cerut să le fie date „materialele” din acea seară, iar decidenții superiori, precum secretarul de stat Raed Arafat sau fostul șef al ISU București, venit la conducere după demiterea conducerii ISU din timpul incendiului de la Colectiv, susțin că nu au văzut sau primit vreodată această filmare.

Scuza șefilor de la IGSU? Nimeni nu le-a cerut filmarea, așa că nu au considerat necesar să o furnizeze mai departe, deși, spun ei, au folosit-o pentru analiza post-eveniment, care se face în orice structură militarizată, pentru îmbunătățirea procedurilor de intervenție și operațiuni.

Dacă pompierii au ascuns filmarea, ce au făcut procurorii care anchetează cazul? Ei s-au considerat informați de către pompieri, atunci când le-au solicitat documentele din acea noapte. Această filmare nu a ajuns la ei, au anunțat procurorii joi, și au solicitat-o oficial și punctual abia după ce au publicat-o jurnaliștii.

1. De ce pot fi acuzați șefii pompierilor?

Colonelul Cristian Radu, prim-adjunctul IGSU, a declarat că el și alți 4-5 oameni din conducerea forțelor de intervenție și salvare au văzut aceste imagini imediat după tragedia din Colectiv. Filmarea era una oficială, făcută de un angajat al echipei de filmare IGSU și a fost apoi arhivată și păstrată la IGSU . Colonelul a susținut că „nu a existat o decizie” ca această filmare să fie ascunsă de alte autorități, ci pur și simplu procurorii „nu au cerut-o punctual”.

Totuși, secretarul de stat Raed Arafat, precum și generalul Gheorghe Pop, care a venit la conducerea ISU București în 2015, după ce au fost demiși cei trei șefi din timpul intervenției de la Colectiv, susțin că nici ei nu știau de această filmare și nu au văzut-o. Nici șeful Corpului de Control al Guvernului din mandatul lui Dacian Cioloș, Valentin Mircea, nu a primit această filmare atunci când a verificat modul în care s-a intervenit la Colectiv.

Avocata Elenina Nicuț explică pentru Europa Liberă, că șefii pompierilor care nu au pus la dispoziția procurorilor filmarea respectivă pot fi acuzați de tăinuire de probe, dacă procurorii consideră că această filmare aduce probe noi în dosarul lor. Fiind vorba despre un dosar disjuns, care vizează autoritățile - operațiunea de intervenție, de salvare și de îngrijire a victimelor-, filmarea are relevanță la dosar, consideră avocata.

Secretarul de stat Raed Arafat a explicat, într-o postare video pe contul său de Facebook, că filmul „nu aduce aspecte noi asupra intervenției”.

„El arată câteva secvențe din intervenție, în care se văd pompierii mai ales în locul unde se scoteau victimele, nu arată per ansamblu toată intervenția. Prinde primele momente, în care încă nu toate echipajele sosiseră, nu existau destule tărgi, nu existau destule materiale. Dar el nu arată locul în care erau duși răniții și unde au fost tratați”, spune Arafat.

Vineri, procurorii militari au preluat ancheta de la colegii lor civili, pentru a verifica modul în care au intervenit la fața locului primii salvatori – pompierii de la ISU București.

De altfel, tot vineri, o asociație din Iași, Reset, a depus plângere penală împotriva lui Raed Arafat și a foștilor șefi ai ISU București de la momentul intervenției la Colectiv, coloneii Orlando Șchiopu (în prezent repus în funcție și șef al ISU București-Ilfov) și Mihai Guță. Aceștia sunt acuzați de asociația Reset de „sustragere sau distrugere de probe ori înscrisuri și obstrucționarea justiției”.

2. De ce pot fi acuzați procurorii?

Procurorii Parchetului General anunțau, pe 31 octombrie 2018, la o zi după împlinirea a trei ani de la tragedia din Colectiv, că anchetează aspectele intervenției la Colectiv (atât de salvare, cât și de tratare a victimelor în spitale) și că „au fost formulate solicitări către diferite autorități privind documentarea faptelor, fiind identificate și ridicate mai multe înscrisuri”. Nu și filmul publicat de jurnaliștii de la Libertatea și aflat în arhiva IGSU, aveam să aflăm un an mai târziu, pentru că „nu a fost cerut punctual”, după cum spune unul dintre șefii pompierilor.

Elenina Nicuț, avocată: Să spui tu, Parchet General, că nu ai avut idee de filmare, prima de la fața locului, asta înseamnă ruină instituțională.

Colonelul Orlando Șchiopu, șeful ISU Bucureșt-Ilfov, a găsit chiar scuza că toate solicitările venite de la autorități, inclusiv procurori, au vizat „materiale și înscrisuri”, nu explicit documente video.

Ce înseamnă însă mai exact urmărirea penală? Ea nu se realizează doar prin simple cereri instituționale, iar procurorii nu se pot baza doar pe ideea că o autoritate, ai cărei membri pot deveni inculpați într-un dosar penal, le va pune de bună voie la dispoziție probe incriminatorii. Procurorii trebuie să investigheze singuri, prin metode specifice Codului de Procedură Penală și să adune probe, nu să le primească prin solicitare colegială. Procurorii trimit și presei, în cazul evenimentelor cu implicații penale la care au participat ca martori, solicitări de tipul „vă rugăm să ne puneți la dispoziție toate materialele video realizate”. În lipsa unui mandat de la procuror, presa poate să nu se conformeze sau să pună la dispoziție strict ce materiale video dorește. Până în acest moment, nu este clar sub ce formă au cerut procurorii materiale video de la intervenția autorităților, la IGSU.

Avocata Elenina Nicuț amintește că la momentul tragediei din Colectiv, procurorii se bucurau și de sprijinul SRI în anchete, lucru care se dovedește că nu le-a folosit la nimic în acest dosar.

„Să spui tu, Parchet General, că nu ai avut idee de filmare, prima de la fața locului, asta înseamnă ruină instituțională”, afirmă Elenina Nicuț, care consideră că interesul procurorilor pentru tragerea la răspundere a autorităților în acest dosar se dovedește a fi scăzut.

Avocatul Doru Viorel Ursu, care reprezintă mai multe familii ale victimelor din Colectiv, afirma la rândul său, în ziua audierii fostului ministru Nicolae Bănicioiu: „Cred că se manifestă o senzaţie de teamă de câteva săptămâni, pentru că cineva trebuie să răspundă, şi nu doi pompieri şi trei artificieri”. El nu a dorit să comenteze pentru Europa Liberă implicațiile filmării publicate pentru dosarul penal în care este anchetată intervenția autorităților.

3. Ce a făcut justiția timp de 4 ani?

Până în prezent, niciun responsabil decident politic, al forțelor de ordine sau al personalului medical, nu a fost anchetat în legătură cu tragedia de la Colectiv. Procurorii i-au trimis în judecată pe cei trei patroni ai clubului Colectiv și pe reprezentanții firmei care a instalat materialul pirotehnic din cauza căruia a izbucnit incendiul din club (patroana și artificierul).

Pe de altă parte, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe doi ofițeri de la pompieri, responsabili de autorizarea la incendiu a clubului Colectiv, dar și pe primarul sectorului 4 de la vremea respectivă, Cristian Popescu Piedone. Acest lucru se întâmpla în 2016. Trei ani mai târziu, instanțele nu au dat încă nici măcar un prim verdict în vreunul dintre cazuri.

La moment aniversar, la trei ani de la tragedia din Colectiv, pe 31 octombrie 2018, procurorii Parchetului General informau că într-un dosar disjuns din Colectiv, sunt cercetate și autoritățile, pentru ucidere din culpă, abuz în serviciu și neglijență în serviciu. Era vorba despre „intervenția autorităților și acordarea primelor îngrijiri medicale la locul incendiului, respectiv privind asistența medicală acordată acestor victime, împrejurările legate de posibile infecții nosocomiale și de acțiunile ori inacțiunile funcționarilor publici în legătură cu transferul persoanelor vătămate la unități de spital din străinătate”.

În acest dosar, nu există încă inculpați. Tot la un moment aniversar, cu o săptămână înainte de comemorarea a patru ani de la tragedia din Colectiv, procurorii i-au chemat la audieri pe Raed Arafat și pe fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu. Acesta din urmă nu s-a prezentat în fața procurorilor.

Vineri, la aproape 4 ani de la tragedia din Colectiv, în urma scandalului creat de publicarea filmului, procurorii de la Parchetul General și-au declinat competența colegilor lor de la Parchetul Militar, cărora le-au cedat ancheta de abuz în serviciu, neglijență în serviciu, ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, în ce privește modul de intervenție al primilor salvatori sosiți la Colectiv - pompieri din cadrul ISU București – Ilfov – în ceea ce privește acordarea primului ajutor victimelor, precum și aspecte privind asistența medicală acordată victimelor.

4. Trebuia făcută publică această filmare?

Colonelul Radu a declarat că filmări ale intervențiilor forțelor de salvare, mai ales cele care conțin imagini cu victimele și au impact emoțional masiv asupra populației, nu sunt făcute publice. Nicăieri în lume, autoritățile nu publică imagini de la tragedii de amploare, cu victime multiple. Pretenția unor jurnaliști și cetățeni ca aceste imagini să fi fost publicate chiar de către autorități este deci nefondată. Totuși, această filmare trebuia pusă la dispoziția procurorilor și altor autorități decidente.

De altfel, colonelul Radu a susținut că imaginile au fost folosite de conducerea forțelor de intervenție, pentru realizarea raportului preliminar al intervenției, dar și în analiza de tip „lessons learnt” (lecții învățate) făcută pentru a vedea ce proceduri trebuie schimbate în urma erorilor din operațiunea Colectiv.


Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Așa o fi?

2 Scandalul banilor furați de securiști ia amploare / Dezvăluirile istoricului Mădălin Hodor

3 Așa arată podul care va lega Ardealul de Oltenia

4 Cum își amenințau victimele interlopii Kiss și Gumi / Amănunte terifiante

5 Ăsta a fost șef SIE? / Cu un picioruș în groapă, Meleșcanu face valuri în paharul cu apă...