Un divorț cu repetiție. Toate momentele în care PNL a jurat că nu va mai guverna alături de PSD

Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți, 21 aprilie, decizia conducerii partidului de a nu mai guverna alături de PSD, după ce social-democrații și-au retras sprijinul politic. De-a lungul a 12 ani, PNL a anunțat de cel puțin opt ori că nu mai colaborează cu PSD, că îi este adversar ireconciliabil sau că îi va distruge influența politică. De fiecare dată, cele două partide au ajuns din nou la aceeași masă.

Liberalii s-au reunit marți, la ora 10:00, într-o ședință-cheie, după ce PSD a votat masiv retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. În interiorul partidului, semnalele sunt, deocamdată, de susținere pentru actualul premier, în ciuda tensiunilor tot mai mari din coaliția de guvernare.

La final, liberalii au adoptat în unanimitate o rezoluție prin care îşi exprimă sprijinul ferm pentru continuarea guvernării sub conducerea prim-ministrului Ilie Bolojan şi pentru finalizarea reformelor asumate. Documentul califică decizia PSD de a provoca o criză politică într-un moment critic pentru România drept un act de iresponsabilitate şi o fugă de răspundere faţă de actul de guvernare, inclusiv pentru întârzierile majore în absorbţia fondurilor europene. De asemenea, reconfirmă că, dacă PSD va trece de la declaraţii la declanşarea efectivă a unei crize politice, PNL nu va mai face parte dintr-o coaliţie cu această formaţiune politică.

„Biroul Politic Naţional al Partidului Naţional Liberal şi Grupurile Parlamentare ale PNL îşi reafirmă angajamentul ferm pentru continuarea guvernării şi pentru implementarea reformelor asumate în faţa românilor, prin programul de guvernare. PNL îşi exprimă sprijinul ferm pentru continuarea guvernării sub conducerea prim-ministrului Ilie Bolojan şi pentru finalizarea reformelor asumate”, se arată în textul rezoluţiei.

Totuși, privind retrospectiv, de-a lungul a 12 ani, liberalii au anunțat de cel puțin opt ori că nu mai colaborează cu PSD, că îi este adversar ireconciliabil sau că îi va distruge influența politică. De fiecare dată, cele două partide au ajuns din nou la aceeași masă.

Sfârșitul USL - 2014

Povestea începe în februarie anul 2014. PNL era atunci parte din Uniunea Social Liberală (USL), alianța dintre liberali și social-democrați care câștigase alegerile din 2012 cu o majoritate zdrobitoare și care instalase guvernul Ponta.

Relația s-a deteriorat rapid. Tensiunile interne, disputele privind candidatura la prezidențiale și divergențele au dus la ruptura formală. Crin Antonescu, președintele PNL la acea vreme, a decis retragerea miniștrilor liberali din executiv și trecerea partidului în opoziție. USL s-a dizolvat, iar PNL a ales să se repoziționeze ca alternativă la Victor Ponta.

Moțiunea de cenzură - 2019

Cinci ani mai târziu, în noiembrie 2019, PNL a reușit răsturnarea guvernului Viorica Dăncilă prin moțiune de cenzură. Votul din Parlament a trecut, PSD a pierdut puterea executivă, iar Ludovic Orban a devenit premier.

Tensiuni și divergențe în ședința PNL după ce PSD a anunțat că se retrage din coaliție. Ilie Bolojan: „Nu vom mai face coaliție cu PSD”

Mesajul liberalilor în acea perioadă era explicit și repetat: scopul lor nu era simpla alternare la guvernare, ci eliminarea PSD din poziții de influență pentru a repara instituțiile statului pe care social-democrații le deterioraseră în anii anteriori.

„Lupta împotriva PSD" și coaliția cu PSD - 2021

Ajuns premier după alegerile din 2020 în fruntea unui guvern de coaliție cu USR și UDMR, Florin Cîțu se afla în mijlocul unui conflict deschis cu partenerii de guvernare. Moțiunea de cenzură împotriva cabinetului său a reușit în octombrie 2021.

În tot acest interval, Cîțu a declarat în mod repetat că exclude categoric orice înțelegere cu PSD. Mesajul său era că mandatul său și al PNL este unul definit tocmai de opoziția față de social-democrați, că a guverna cu PSD ar echivala cu o trădare a alegătorilor și a proiectului politic liberal.

Pe 25 noiembrie 2021, PNL a semnat acordul de constituire a Coaliției Naționale pentru România, alături de PSD și UDMR. Nicolae Ciucă devenea premier, iar PSD primea ministerele pe care le negociase.

Strategia „Prin noi înșine" - 2023

Ulterior, liberalii au continuat dezbatere despre identitatea și direcția partidului. Rezultatul a fost vizibil pe 3 noiembrie 2023, la Sinaia, unde conducerea lui Nicolae Ciucă, PNL a votat strategia „Prin noi înșine".

Decizia era clară. PNL urma să candideze pe liste proprii la toate alegerile din 2024, fără alianță electorală cu PSD. Era o recunoaștere implicită că asocierea cu social-democrații costase electoratul liberal și că partidul trebuia să-și reconstruiască o voce proprie.

Alegerile din 2024 au confirmat că PNL pierduse teren semnificativ. Rezultatele au generat noi presiuni interne și au deschis un nou ciclu de negocieri pentru guvernare.

Două anunțuri în trei săptămâni - octombrie 2024

Spre finalul campaniei electorale din toamna lui 2024, Nicolae Ciucă a produs două declarații care s-au suprapus în câteva săptămâni. Pe 7 octombrie, a anunțat oficial că coaliția politică cu PSD se încheie. Miniștrii PNL au rămas totuși în guvern, cu argumentul că trebuie să monitorizeze activitatea executivului până la alegeri.

Pe 19 octombrie, Ciucă și-a întărit mesajul. „Eu personal nu voi mai face niciodată o coaliție cu PSD", spunea Nicolae Ciucă la momentul respectiv. Acuzația era că partenerii de guvernare urmăresc să acapareze întreaga putere în stat, că nu au acționat cu bună-credință în coaliție și că o nouă colaborare era exclusă din principiu.

Ultimatumul - martie 2026

Contextul s-a schimbat după alegerile prezidențiale câștigate de Nicușor Dan și după instalarea Guvernului Bolojan. PNL și PSD s-au regăsit din nou în aceeași coaliție, dar tensiunile au escaladat rapid

Pe 23 martie 2026, forurile de conducere ale PNL au adoptat o rezoluție formală prin care avertizează că, dacă PSD va provoca căderea Guvernului Bolojan, liberalii nu vor mai accepta nicio formulă de guvernare alături de social-democrați.