Un mormânt săpat în calcar, vechi de 4.400 de ani, în care se află rămăşiţele a doi preoţi din perioada celei de-a 5-a Dinastii egiptene (aproximativ 2.500 î.Hr) a fost descoperit pe Platoul Giza, în apropierea celebrelor piramide, transmite sâmbătă DPA.

Mormântul dublu i-a aparţinut unei persoane denumite Behnui-Ka, care a deţinut titlul de preot purificator şi mare judecător în perioada Regatului Vechi. În mormânt au fost găsite şi rămăşiţele unui al doilea preot, pe nume Nwi, care avea titlul de "purificatorul regelui Khafre" (Khafra sau Chefren).

Acest mormânt face parte dintr-o veche necropolă ce a fost parţial scoasă la lumină în cadrul săpăturilor începute la sud-est faţă de locul unde sunt ridicate marile piramide din Giza, conform lui Mostafa Waziri, secretarul general al Consiliului Suprem al Antichităţilor din Egipt.

Necropola a fost reutilizată extensiv în timpul Perioadei Târzii (până în secolul VII î.Hr). Multe sarcofage pictate şi decorate din această perioadă au fost descoperite în sit.

Luna trecută arheologii au descoperit un mormânt vechi de 3.500 de ani şi o mumie, într-un sarcofag nedeschis ce datează din jurul anului 1069 î.Hr. în două situri diferite din Luxor (sudul Egiptului)

În ultima perioadă Egiptul a anunţat o serie de noi descoperiri datând din Antichitate. Autorităţile speră că aceste descoperiri vor oferi un nou impuls turismului, una dintre principalele surse de venit pentru egipteni. AGERPRES