Un politolog ucrainean dezvăluie cea mai mare greșeală a Kievului, măsoară scăderea popularității lui Zelenski și spune ce ar trebui să facă Occidentul acum

Un politolog ucrainean dezvăluie cea mai mare greșeală a Kievului, măsoară scăderea popularității lui Zelenski și spune ce ar trebui să facă Occidentul acum

„Contraofensiva ucraineană din 2022 a fost atât de reușită încât a creat o atmosferă prea optimistă și cred că acest optimism a venit în mare măsură nu din partea militarilor, ci a liderilor politici și a anturajului lor. Asta în timp ce lucruri importante nu au fost făcute, cum ar fi legea privind mobilizarea”, explică într-un interviu pentru hotnews.ro politologul ucrainean Olexii Haran. El spune că principala problemă a Kievului acum este lipsa de arme și de muniție și cere Occidentului să facă eforturi pentru a se mobiliza, inclusiv să ofere Ucrainei armele necesare pentru a lovi pe teritoriul Rusiei, un lucru pe care unele state aliate ezită să îl facă.

Volodimir Zelenski, într-o vizită pe frontul din DonețkFoto: Ukraine Presidency via Bestimage / Bestimage / Profimedia

Olexii Haran este profesor de politică comparată la Universitatea Națională din Kiev-Academia Mohyla.

Principalele idei ale interviului acordat hotnews.ro :

  • Dacă Putin reușește să submineze și să divizeze democrațiile în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei, războiul ar pune Ucraina într-o situație dificilă, spune Olexii Haran.
  • Kievul nu a fost pregătit pentru un război de lungă durată, în schimb liderii politici au generat un optimist nejustificat în rândul populației cu privire la o victorie, crede el.
  • În tot acest timp, președintele Volodimir Zelenski a rămas încă popular, dar tendința descrescătoare a acestui indicator este vizibilă, observă profesorul.
  • Ucrainenii sunt încă optimiști că războiul poate fi câștigat, în ciuda faptului că și numărul celor care nu cred în victorie a început să crească, spune el.
  • Războiul poate fi câștigat, dar Occidentul trebui să livreze Ucrainei mai multe arme și muniții, iar printre acestea ar trebui să se afle rachetele cu rază lungă de acțiune cu care Kievul să lovească în interiorul Rusiei, mai spune Haran.

Olexii Haran este precaut, dar nu pesimist în privința felului în care decurge războiul, în ciuda situației relativ complicate în care se află Ucraina în acest moment pe câmpul de luptă, cu o Rusie în asalt pe mai multe fronturi și gata să declanșeze o ofensivă de amploare.

El diferențiază între cele două componente ale războiului.

Războiul ucrainean la Marea Neagră pare să fie destul de reușit. Am reușit să îndepărtăm marina rusă din partea de vest a Mării Negre. Și, practic, să restabilim exportul maritim din Ucraina”, spune profesorul. „Rusia a pierdut mai multe nave, altele sunt aproape blocate în Sevastopol sau au fost mutate la Novorossiisk. Deci aici aș spune că a fost un succes”, adaugă el.

„În ceea ce privește contraofensiva terestră (din 2023), da, am avansat, dar nu ne-am atins obiectivul. Iar obiectivul era să străpungem liniile rusești și să ajungem pe țărmul Mării Azov, astfel încât să divizăm forțele rusești. Dar acest lucru nu s-a întâmplat”, subliniază politologul.

Principala cauză a acestui eșec a fost lipsa de armament și muniție, spune el. „Este foarte dificil, știți, să desfășurăm o ofensivă, dacă nu avem aviație, dacă nu avem suficiente rachete și acum se pare că nu aveam. Nu aveam suficiente proiectile de artilerie”, spune el.

Profesorul crede că în esență, Occidentul nu pare să fi fost pregătit pentru un război de uzură. „Putin se pregătea pentru acest război. Occidentul însă se simte relaxat, Europa se simte relaxată”, adaugă Haran.

El a făcut referire la inițiativa Cehiei de achiziție a unui număr de obuze de artilerie de pe piața externă și și-a exprimat încrederea că SUA vor adopta în cele din urmă ajutorul pentru Kiev - acum blocat în Congres de republicani - deși rămâne de văzut sub ce formă.

Dar subliniază repetat că lipsa de muniție și armele primite cu întârziere au reprezentat și reprezintă o problemă majoră.

„În 2023, rușii s-au pregătit bine pentru contraofensiva ucraineană. Au construit liniile defensive. De ce a fost asta posibil? Pentru că au avut timp, pentru că ucrainenii așteptau arme și nu au primit atât de multe cât aveau nevoie”, spune el.

În acest moment, avertizează Haran, există două posibilități:

  • „Dacă Putin reușește să submineze și să divizeze democrațiile în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei, da, războiul ar continua și ar pune Ucraina într-o situație dificilă. Nu cred că vom pierde. Nu vom ajunge în situația în care rușii ar fi capabili să captureze orașele importante sau să ajungă în centrul Ucrainei. Dar cu siguranță ar fi dificil”.
  • „Celălalt scenariu este cel în care Europa și Occidentul în general își mobilizează forțele și furnizează suficiente muniții și arme Ucrainei, ceea ce va crea o dinamică total diferită”.

„Au creat așteptări exagerate din partea oamenilor. Asta în timp ce lucruri importante nu au fost făcute”

Dar nu doar Occidentul a greșit, admite politologul, care consideră că nici Ucraina nu a fost cu adevărat pregătită pentru un război lung.

„Cred că, de fapt, una dintre greșeli a fost că nu am fost pregătiți pentru un război de lungă durată. Ofensiva din 2022 a fost atât de reușită încât a creat o atmosferă prea optimistă și cred că acest lucru a venit în mare măsură, nu din partea militarilor, ci a liderilor politici și a anturajului lor”, spune Haran.

„Vreau să spun că cei care comentează, acei experți, acei consilieri ai administrației președintelui au comentat într-un mod prea optimist, astfel încât au creat așteptări exagerate din partea oamenilor. Asta în timp ce lucruri importante nu au fost făcute. Cum ar fi legea privind mobilizarea”, observă el.

Legea mobilizării , mult întârziată, a generat într-adevăr o amplă dezbatere în Ucraina și a creat disensiuni între președintele Volodimir Zelenski și generalul Valeri Zalujnîi, fostul comandat al forțelor armate ucrainene. Asta în condițiile în care armata ucraineană are mare nevoie de noi recruți, iar apetitul voluntarilor a început să scadă, în mod vizibil.

Politologul crede că Kievul poate aduce totuși suficienți noi recruți, dar că trebuie să facă acest lucru în mod inteligent.

„Dacă se analizează sondajele actuale, vedem că sunt mulți oameni care nu vor să meargă la război, ceea ce este de înțeles. Dar totuși, 35% dintre ucraineni sunt gata să se înroleze în armată”, spune Haran.

„O putem face, dar legea ar trebui să fie clară și ar trebui să găsim, o abordare diferită pentru mobilizare. Vreau să spun că nu ar trebui să vânăm oameni pentru a-i aduce în armată. Acest lucru nu va fi eficient. Dacă ne bazăm pe sondaje, care arată că destul de mulți oameni sunt pregătiți să fie mobilizați, atunci trebuie doar să îi abordăm și să le explicăm unde vor fi folosiți și sub ce formă, pentru că nu toată lumea ar merge, de fapt, în brigăzile de asalt”, adaugă el, subliniind că totul trebuie să fie clar și transparent, pentru ca oamenii să știe la ce să se aștepte.

Aici, profesorul identifică o altă posibilă greșeală a lui Zelenski.

„Acum știți că legea mobilizării se discută în Parlament. Și sunt foarte multe amendamente. Și cred că iarăși este de fapt un fel de greșeală, pentru că Zelenski nu vrea să fie văzut ca omul care pregătește mai mulți ucraineni pentru mobilizare. Așa că încearcă să pună responsabilitatea pe umerii Parlamentului. Și, de fapt, el vede că în Parlament sunt prea multe amendamente și cred că unii deputați nu se grăbesc să facă asta. Așa că eu cred că este o greșeală”, explică Haran.

Demiterea lui Zalujnîi a contribuit la scăderea încrederii în președinte

În vreme ce războiul se prelungește, președintele Ucrainei se bucură încă de popularitate, dar aceasta este în scădere, potrivit sondajelor

„Tendința arată că înainte de invazie, și acestea sunt date de la Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, încrederea în Zelenski era de 37%. Apoi după începerea războiului a urcat vertiginos la 90% în mai 2022 și apoi a început să scadă treptat. În decembrie a fost de 77% și apoi a ajuns undeva în jurul a 60%”, subliniază Haran.

„De ce? Pentru că, din nou, știți, așteptările oamenilor au fost prea exagerate”, explică el.

Rata de încredere în președinte este totuși încă ridicată. „Dar tendința este de asemenea importantă, iar această încredere se reduce”, observă profesorul.

La această scădere pare să fi contribuit inclusiv demiterea șefului forțelor armate , popularul general Valeri Zalujnîi, care în februarie a fost înlocuit cu Oleksandr Sîrski.

Cum se explică această decizie?

„Nu știm în ce măsură a fost justificată sau nu schimbarea lui Zalujnîi, vom vedea. Dar cu siguranță Zalujnîi era extrem de popular, iar sociologii au prezis că dacă el va fi înlăturat, atunci încrederea în Zelenski va scădea și ea. Și asta s-a întâmplat”, spune Haran.

Un sondaj recent arăta că Zalujnîi este pe primul loc în topul încrederii, cu 94%, urmat de șeful spionajul militar ucrainean, Kirilo Budanov, cu 66% și de Zelenski.

„Nu cunoaștem de fapt detaliile și nu știm care sunt motivele de bază. Unii vorbesc despre un fel de competiție politică. Punctul meu de vedere a fost că Zalujnîi nu este un concurent politic pentru Zelenski, cel puțin în acest moment. Dar nu știm, poate că Zelenski a simțit altfel”, continuă profesorul.

„Dar există și o altă versiune, și anume că el a decis pur și simplu să schimbe conducerea militară pentru că ar fi vrut să încerce și alte persoane. Zelenski are tot dreptul de a face asta din punct de vedere legal”, spune profesorul.

„Vom vedea cum se va comporta echipa lui Sîrski, dacă va fi mai eficientă sau nu. Dar, din nou, cred că succesul armatei ucrainene depinde de arme, în primul rând, și de numărul de oameni de care avem nevoie”, adaugă el.

În ceea ce privește schimbarea mai recentă a lui Oleksii Danilov , secretarul consiliului de securitate națională al Ucrainei, cu Oleksandr Litvinenko, șeful serviciului de informații externe, politologul observă că acesta din urmă este un ofițer de informații de carieră. „Litvinenko a deținut multe funcții și este foarte natural pentru oameni cu trecutul său să aibă Consiliul de Securitate al Ucrainei”, spune el.

„Danilov, cred, făcea prea multe declarații și comentarii politice. Poate prea multe”, crede Haran.

Ce compromisuri ar fi ucrainenii dispuși să accepte?

Haran spune că ucrainenii sunt încă optimiști. În jur de 85% dintre ei cred în victorie. Dar este evident în același timp că numărul celor care nu cred în victorie a crescut. „În luna iunie a anului trecut, numărul celor care nu credeau în victorie era de 3% acum este de 15%. Asta conform Rating Group”, observă profesorul.

În Europa, situația e mai nuanțată. Un sondaj al Consiliului European de relații Externe publicat în februarie arăta că ​jumătate dintre români sunt de părere că Europa ar trebui să „împingă” Ucraina să negocieze un acord de pace cu Rusia.

Proporția respondenților care au răspuns astfel a fost mai mare în doar 3 țări din cele în care a fost realizat sondajul: Italia (52%), Grecia (59%) și Ungaria (64%). Sondajul a arătat în schimb că Ucraina este susținută puternic de locuitorii din Suedia, Franța și Portugalia, care au răspuns în procent de 50%, 48%, respectiv 47% că Europa ar trebui să sprijine Kievul în vederea recuperării teritoriilor pierdute.

Politologul se declară însă uimit de ideea că ucrainenii ar trebui să accepte compsomisuri teritoriale în schimbul păcii.

„Sunt tot timpul frapat de astfel de întrebări. Când o parte din teritoriile noastre sunt deținute de agresor, ce fel de compromis ar trebui să avem cu Rusia?”, întreabă profesorul. „Știm că și România a pierdut teritorii în anumite perioade istorice. Deci înțelegeți ce înseamnă să pierzi o parte din teritoriul tău”, adaugă el.

„Granițele noastre au fost recunoscute, am renunțat la armele nucleare, așa că, în esență, aceasta este o întrebare nu pentru noi, ci pentru comunitatea internațională - unde ar dori să trăiască comunitatea internațională, în lumea guvernată de legea junglei, unde Rusia și alte superputeri sau puterile nucleare pot face ceea ce vor?”, mai întreabă el.

Altfel, profesorul subliniază că Ucraina ar trebui să fie dispusă la unele compromisuri.

„Dacă vorbim despre Crimeea, cred că este important să subliniem că, atunci când, sperăm, Crimeea va fi returnată Ucrainei, vom păstra autonomia acolo. Aceasta a existat înainte de 2014. Dar această autonomie ar trebui să fie nu doar formală. Ar trebui să fie respectate de facto drepturile celor trei comunități - tătari, ucraineni și ruși. Și ar trebui să existe un echilibru. Și drepturile lor ar trebui să fie asigurate”, spune Haran.

„Nu ne așteptăm ca rușii să părăsească Crimeea. Nu, doar acei ruși care au sosit după 2014, ceea ce înseamnă, în principiu, ofițeri și soldați ruși și familiile lor. Și de asemenea, cei care au comis care au comis crime în timpul ocupației”, adaugă el.

„Nu cred că acest lucru ar fi acceptat de Putin, pentru că el ar dori să păstreze Crimeea prin toate mijloacele. Dar, știți, acesta este cred că este un fel de compromis, pentru că s-ar putea să auzim în Ucraina îndemnuri precum: Haideți să anulăm autonomia Crimeei. Nu, nu cred că este așa. Cred că ar trebui să existe”, insistă profesorul.

„Trebuie să ducem războiul pe teritoriul Rusiei”

În privința Occidentului, așteptările Kievului sunt clare - arme și muniții, inclusiv cele necesare pentru a lovi Rusia pe teritoriul ei. Ucraina a făcut deja acest lucru în mod repetat, folosind însă arme de producție proprie.

În schimb, SUA au cerut Kievului să nu lovească Rusia folosind armele americane. Berlinul ezită în acest moment să ofere Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune Taurus din același motiv. Ezitările corespund politicii adoptate de umulți dintre aliații occidentali ai Ucrainei, car și-aqu propus să susțină Kievul, fără „a escalada” însă războiul.

„Trebuie să înțelegem însă, că, dacă vrei să-ți provoci inamicul, trebuie să încerci să duci războiul pe teritoriul lui”, subliniază Haran.

„Așadar, trebuie să avem lovituri pe teritoriul Rusiei. Ținte militare, cu siguranță. Obiective militare, rafinării de petrol și așa mai departe. Dar, știți, folosim drone. Dar, de asemenea, avem nevoie de rachete pentru asta. Și când auzim de la partenerii noștri, ei bine, nu vi le putem da pentru că s-ar putea să loviți Rusia, e o problemă. Haideți, băieți, acesta este un război. Acesta este un război”, insistă profesorul.

„Dacă îi lovim pe ruși doar pe teritoriul Ucrainei, nu vom câștiga niciodată acest război”, avertizează el.

Profesorul observă însă că Uniunea Europeană face pași tot mai fermi pentru susținerea Kievului - în ciuda opoziției care a venit din partea prim-ministrului Ungariei, Viktor Orban.

„Aș spune că vedem cum Europa devine mai favorabilă, face mai mulți pași importanți față de Ucraina. Este vorba de începerea negocierilor de aderare la UE. Este vorba de sprijinul financiar acordat Ucrainei. Foarte, foarte important”, spune Haran, observând și decizia privind folosirea profiturilor obținute din activele înghețate ale Rusiei

Profesorul observă și declarația lui Emmanuel Macron, care a sugerat că trupe occidentale ar putea ajunge în Ucraina

„Nu știm care va fi rezultatul, dar a fost o declarație dură. Și e important, pentru că ne amintim de diplomația purtată de Macron și Scholz înainte de război, iar acum vedem că s-a terminat cu asta. Oamenii au început să înțeleagă care este limbajul ce ar trebui folosit cu Putin”, spune el.

În același timp, Haran nu crede că Rusia a reușit să convingă lumea cu discursul său despre războiul din Ucraina. „Nu cred că Rusia câștigă pe frontul informațional. De fapt a fost invers. Rusia a pierdut. Din prima zi. Moral. Este în izolare. E clar că Ucraina va fi parte a Europei, și nu a Rusiei”, spune el.

Profesorul observă că țările din Sudul Global sunt gata să participe la pregătirea summitului global al păcii - o inițiativă pregătită de Ucraina pentru acest an.

Cât despre declarațiile liderilor ruși care implică Kievul în atacul terorist de la Moscova, acestea sunt „nebunești”, spune profesorul.

„Putin va încerca însă să folosească atacul pentru a creste totalitarisamul în Rusia și pentru a justifica agresiunea împotriva Ucrainei”, crede el.


Citește și:

populare
astăzi

1 „Ce s-a întâmplat în Europa de Est e un miracol economic fără precedent“

2 Rafinăriile Rusiei, la un pas de colaps după „vizitele” nocturne ale dronelor ucrainene

3 Amănunte din sondajele pe București. Singura certitudine este căderea ireversibilă a lui Piedone

4 Rusia susține că Kim Jong-un va fi asasinat

5 VIDEO „Nasty” și-a ales candidatul pentru București! Pe cine susține fostul tenismen?