Militarii români vor putea lovi numai dronele rusești care intră în adâncimea teritoriului tării, dar nu și pe cele care cad imediat după graniță. Însă în acest moment, lipsește cadrul legal pentru desfășurarea armamentului necesar.

Atacurile fostei Armate Roșii asupra porturilor Ucrainei la Dunăre par să fi intrat în cotidian și, pentru evitarea unor incidente, Armata Română a anunțat unele măsuri, iar contraamiralul (r) Constantin Ciorobea a explicat unde și cum vor acționa militarii români pentru contracararea dronelor rusești, dar și că MApN trebuie să aibă cadrul legal necesar pentru a realiza astfel de misiuni.

„Recent s-a instituit zona de interdicție aeriană, care va fi folosită tocmai pentru combaterea dronelor care intră accidental în România. În respectiva zonă vor acționa mai multe sisteme de senzori. Vorbim de radare, sisteme electrooptice de vedere pe timp de noapte, dar și de dispozitive cu raze infraroșii. Toate acestea vor avea misiunea de a detecta orice aparat de zbor care încalcă zona de interdicție aeriană“, a declarat, pentru „Adevărul“, contraamiralul (r) dr. Constantin Ciorobea, ex-locţiitor al şefului Secţiei operaţii informaţionale din Comandamentul NATO din Italia.

Contraamiralul a mai explicat că militarii vor avea două tipare de a acționa atunci când o dronă lansată de ruși ar intra în România. „Dacă avem drone care cad imediat lângă granița cu Ucraina, pe malul Dunării, cum a fost cea prăbușită în Plauru, militarii nu le vor combate pentru că există riscul ca un proiectil tras de Armata Română să se rătăcească, să ajungă peste graniță și acest lucru se poate interpreta. Se poate escalada. Apoi, avem situația în care a fost ultima dronă, care a căzut în adâncime, la 15 kilometri de granița cu Ucraina, iar astfel de incursiuni vor avea un răspuns din partea apărării antiaeriene. Aceste drone vor fi cu siguranță angajate și lovite. Se vor utiliza sisteme precum Gepard, 9K33 OSA sau chiar Strela. În plus, aceste drone care intră în adâncimea teritoriului nostru pot fi combătute și de nave ale flotei fluviale cu sistemele antiaeriene din dotare“, a explicat Constantin Ciorobea.

Decizia politică

Totuși, contraamiralul a ținut să sublinieze că militarii vor putea executa astfel de misiuni de combatere a dronelor numai dacă au cadrul legal. „Conform legii, în prezent, militarii nu pot utiliza armamentul în afara poligoanelor din bazele militare. Pentru a fi eficace, aceste sisteme de armament trebuie desfășurate în teren, iar acest lucru nu se poate realiza fără să fie instituită o stare de asediu, de exemplu. Atunci militarii ar avea cadrul legal pentru a acționa. Trebuie voință politică în acest sens, trebuie făcut ceva pentru a avea cadrul legal, așa cum au făcut și decidenții politici din Polonia, spre exemplu, după ce o rachetă a căzut pe teritoriul lor și au decis activarea sistemelor antiaeriene. Repet, cineva trebuie să-și asume o astfel de decizie politică, pentru că altfel militarii nu pot acționa pentru combarerea dronelor rusești”, a subliniat Constantin Ciorobea.

De altfel, generalul Vlad Gheorghiță, locțiitorul șefului Statului Major al Apărării de la București, a anunțat că România este pregătită să dispună de toată forța necesară pentru a doborî dronele rusești care amenință teritoriul național.

Astfel, pentru a face față amenințărilor tot mai mari ale Rusiei, aproximativ 600 de militari au fost desfășurați în regiunea Deltei Dunării, iar sistemele radar au fost instalate pentru a monitoriza spațiul aerian. „Va depinde de nivelul de amenințare, suntem pregătiți să folosim toată puterea noastră militară pentru a apăra teritoriul României. Am dislocat mai multe radare și am luat măsuri suplimentare, am discutat despre asta cu aliații noștri din NATO pentru a găsi o soluție pentru a combate agresiunea rusă”, a declarat generalul.

Dronele ajung, mai nou, și la bulgari

Problema dronelor picate din cer a ajuns și la vecinii bulgari după ce, duminică seară, un astfel de aparat de zbor a fost descoperit prăbușit la Tiulenovo, pe coasta Mării Negre. Conform unor surse, drona căzută la vecinii bulgari nu a fost una Shahed-136, precum cele prăbușite în România, ci un model mai mic care a fost înarmat cu o lovitură de mortier de 82 mm. Cel mai probabil, drona a fost lansată de pe mare împotriva unor ținte aflate în același mediu, dar a fost bruiată și zburat cu un curs imprecis până a rămas fără combustibil.

Radoslav Rusev, bărbatul care a găsit drona, a sunat la numărul de urgență 112 și a postat primele imagini cu drona. „Aceasta este o configurație tipică a conflictului din Ucraina. Ambele țări folosesc dispozitive similare”, a explicat un expert. Potrivit relatărilor, când a fost descoperită, bomba era încă periculoasă pentru că „avea electronică activă”. Dispozitivul a fost distrus la fața locului de autoritățile bulgare în cursul zilei de ieri.