Înarmat cu cel mai mare stoc de arme nucleare din lume și înconjurat de funcționari lingușitori care îl prezintă ca fiind întruchiparea vie a statalității rusești, Putin are puterea de-a schimba viețile tuturor celor din Europa, dacă nu chiar ale întregii lumi, scrie „The New York Times.

Dictatorul rus Vladimir Putin se pregătește să se încoroneze pentru un nou mandat prezidențial de șase ani. În urma simulacrului de alegeri care au avut loc din în condițiile eliminării oricăror forțe reale de opoziție, Kremlinul se laudă cu o victorie record. Potrivit Comisiei Electorale Centrale a Federației Ruse, controlată de Kremlin, Putin ar obține aproape 88% din voturi.

„Lui Vladimir Putin, în al 25-lea an de guvernare, i-au pregătit un rezultat nici măcar ca în Belarus, ci ca în Turkmenistan. Ca unui dictator tipic asiatic bătrân. Au mers prea departe, disonanța dintre cifrele oficiale și realitate este foarte mare”, scrie jurnalista rusă Farida Rustamova, comentând cifrele Comisiei Electorale Centrale Ruse. Putin l-a depășit pe Stalin și devine cel mai longeviv lider rus din ultimii 200 de ani.

Mulți ruși se tem că un președinte Putin încurajat de noua sa victorie ar putea profita ca să lanseze o nouă mobilizare pentru război” și va trece la o represiune și mai mare. În primul discurs după scrutin, preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat ieri, Occidentul că un conflict direct între Rusia şi alianţa militară NATO condusă de SUA ar însemna că planeta se află la un pas de cel de-al treilea război mondial, dar a declarat că mai nimeni nu îşi doreşte un astfel de scenariu, relatează Reuters.

În urmă cu șase ani, nimeni nu ar fi putut ghici că dictatorul rus va lansa cel mai mare război din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, invadând Ucraina. Acum, cu noul său mandat pe fondul turbulențelor globale și al temerilor legate de noi conflicte, Putin se va dovedi probabil la fel de imprevizibil ca întotdeauna. Cu toate acestea, un lucru este sigur: va face tot ce este necesar pentru a rămâne la putere, scrie „The New York Times“.

Războiul din Ucraina

Putin a descris războiul din Ucraina ca fiind o chestiune de viață și de moarte pentru Rusia. În realitate, este mai degrabă o chestiune de supraviețuire politică personală. După ce a sacrificat zeci de mii de vieți de ruși și ucraineni într-un război fără sens, despre care credea inițial că va dura mai puțin de o săptămână, este puțin probabil ca să dea acum înapoi.

Retrăgând trupele fără o victorie răsunătoare, Putin ar risca o reacție serioasă acasă, poate chiar o rebeliune armată din partea unor adepți ai liniei dure, precum cea de anul trecut a lui Evgheni Prigojin, șeful mercenarilor Wagner. Ar fi, de asemenea, o lovitură majoră pentru speranțele sale de a intra în istorie ca unul dintre cei mai de succes lideri ruși pe timp de război.

Putin a transformat deja în infracțiune faptul că rușii protestează față de război; mulți se tem că represiunea sa împotriva disidenței se va intensifica acum.

Restaurarea imperiului sovietic

Războiul din Ucraina nu are atât de mult legătură cu reconstrucția imperiului sovietic, cât cu restaurarea a ceea ce Putin consideră a fi fosta măreție a Rusiei. Sub conducerea lui Putin, Kremlinul a încercat să transforme Belarusul vecin într-un stat vasal prin presiuni economice și politice. Republica Moldova, un alt fost stat sovietic care se învecinează cu Ucraina, este, de asemenea, în pericol.

Un punct fierbinte în următorii șase ani va fi probabil Transnistria, o porțiune de teritoriu moldovenesc deținută de separatiști care a fost sprijinită de Rusia de când au izbucnit luptele acolo la începutul anilor 1990. Oficialii pro-ruși din regiune au făcut apel luna trecută la Moscova pentru „protecție”. În cazul în care Putin câștigă în Ucraina, el și-ar putea îndrepta atenția spre statele baltice Estonia, Letonia și Lituania – toate foste state sovietice care sunt acum membre ale NATO.

Relația cu Statele Unite ale Americii

Legăturile dintre Moscova și Washington sunt acum la cel mai scăzut nivel de după cele mai întunecate zile ale Războiului Rece. Președintele Biden l-a numit pe Putin „un ucigaș” și un „ticălos nebun”, iar Kremlinul a acuzat Washingtonul că încearcă să folosească războiul din Ucraina pentru a afecta Rusia.

Alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA în noiembrie ar fi probabil o veste bună pentru Putin în Ucraina. Trump a dat de înțeles că va opri finanțarea Washingtonului pentru Ucraina dacă se va întoarce la Casa Albă. Cu toate acestea, Trump este imprevizibil. Oficialii ruși au desfăcut șampania după victoria sa electorală din 2016, dar relațiile s-au deteriorat rapid. Totuși, sub Trump Washingtonul a furnizat Ucrainei primul său armament letal, când a vândut Kievului rachete antitanc Javelin în 2017. Dmitri Medvedev, pe atunci prim-ministru rus, avea să descrie ulterior legăturile cu Washingtonul ca fiind „dezgustătoare”.

Relația cu China

Rusia și China au semnat un acord de „parteneriat fără limite” cu puțin timp înainte de războiul din Ucraina. Deși Beijingul nu a recunoscut revendicările Moscovei asupra teritoriului ucrainean, a reluat afirmațiile lui Putin potrivit cărora conflictul a fost provocat de NATO. De asemenea, a oferit Kremlinului un sprijin economic vital prin creșterea importurilor sale de energie rusească, deși la prețuri puternic reduse.

Putin și președintele Xi au promovat, de asemenea, ceea ce ei numesc o „lume multipolară” ca o alternativă la ceea ce ei consideră a fi încercările Washingtonului de a domina ordinea internațională. Comerțul dintre cele două țări a atins anul trecut un nivel record de 240 de miliarde de dolari și este posibil să crească și mai mult. O victorie a Rusiei asupra Ucrainei, susținută de Occident, l-ar încuraja, de asemenea, pe Xi să creadă că China poate recuceri Taiwanul, consideră analiștii.

În ciuda legăturilor înfloritoare, Moscova este îngrijorată de interesele economice ale Beijingului în regiunea extrem-estică a Rusiei, o zonă slab populată care se învecinează cu China. Uniunea Sovietică și China s-au ciocnit în timpul unor dispute de frontieră în 1969, iar unii naționaliști chinezi cer returnarea regiunii Vladivostok, care a fost cedată Rusiei în secolul al XIX-lea. Cu toate acestea, este puțin probabil ca această problemă să strice relațiile în viitorul apropiat.

Rusia încearcă, de asemenea, să creeze o coaliție anti-occidentală cu Iranul și Coreea de Nord. Atât Teheranul, cât și Phenianul au furnizat Moscovei armament pentru războiul său din Ucraina, în timp ce Kim Jong-un a făcut o călătorie rară în străinătate anul trecut pentru a se întâlni cu Putin în Rusia. Se așteaptă ca Putin să viziteze Phenianul în cursul acestui an.