USR, prins în capcana propriei doctrine: Lideri cheie vizați de anchete, imaginea anticorupție se erodează
Autointitulat de la înființare drept un partid al „oamenilor noi”, cu o fermă poziție antisistem și anticorupție, Uniunea Salvați România (USR) se confruntă acum cu o serie de provocări majore. Mai mulți lideri importanți, inclusiv primari în funcție și foști miniștri, sunt ținta unor anchete judiciare, fapt ce pune sub semnul întrebării însăși identitatea formațiunii și erodează percepția publică asupra angajamentului său pentru integritate.
USR a debutat pe scena politică românească în 2016, sub leadership-ul lui Nicușor Dan, propunându-se ca o alternativă radicală la partidele tradiționale, dominante de un sfert de secol. Mesajul său central, ancorat ferm în lupta anticorupție și promovarea unei noi clase politice, a rezonat puternic în societate.
De-a lungul anilor, indiferent de conducere, USR a adoptat o retorică critică virulentă față de orice suspiciune de corupție la adresa "vechii clase politice". Partidul a devenit un simbol al protestelor masive din 2017 împotriva Ordonanței 13 și a militat cu consecvență pentru obiectivul "Fără Penali în funcții publice". Această poziționare, amplificată de contextul politic al "epocii Dragnea" și de nemulțumirea crescută față de PSD, a transformat USR-ul într-un sinonim pentru anticorupție, o asociere care, însă, a început să fie testată în timp.
Primele testări în justiție pentru USR
Un prim moment de cotitură a venit în 2019, în plină campanie prezidențială, când candidatul și liderul de atunci al USR, Dan Barna, a fost vizat de o investigație Rise Project. Aceasta sugera utilizarea "defectuoasă" a fondurilor europene de către firmele sale. Ulterior, în 2020, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a clarificat situația, anunțând că Dan Barna nu are calitatea de suspect sau inculpat și că dosarul referitor la firmele sale fusese clasat.
Odată cu asumarea unor funcții publice, USR-ul a început, în mod inevitabil, să se confrunte și cu probleme specifice guvernării, care, în anumite cazuri, au contrazis principiile morale promovate cu atâta tărie.
Trei foști și actuali primari USR – Clotilde Armand (fost primar al Sectorului 1), Lucian Viziteu (primarul Bacăului) și Allen Coliban (fost primar al Brașovului) – sunt în prezent sub lupa DNA.
Cazul Clotilde Armand este unul emblematic: fosta primăriță a Sectorului 1 a primit o condamnare de un an de închisoare cu suspendare, după ce, în noiembrie 2022, Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat un conflict de interese și incompatibilitate. Aceasta a vizat numirea sa ca manager într-un proiect finanțat cu fonduri europene, derulat de Primăria Sectorului 1.
De asemenea, primarul Timișoarei și liderul USR, Dominic Fritz, a fost recent declarat în conflict de interese, o decizie care ar putea duce la pierderea funcției. În plus, Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății din partea USR-PLUS și o figură proeminentă în USR, este implicat într-o anchetă DNA legată de dosarul vaccinurilor COVID.
În fața acestor acuzații, toți cei menționați au adoptat o strategie similară cu a altor politicieni aflați în dificultate, susținând că dosarele lor sunt instrumentate politic și nefondate.
USR a devenit „un partid ca oricare altul”
Politologul George Jiglău, lector la Universitatea Babeș-Bolyai, consideră că USR a căzut "în propria capcană", transformându-se într-un "partid ca oricare altul", confruntându-se acum cu problemele inerente unui partid de sistem.
USR cumva cade în propria capcană. Ei sunt sortiți să aibă traiectoria oricărui partid nou, cu oarece succes. Deci un partid nou care reușește să intre în Parlament și să ajungă la guvernare. Nu sunt prea multe astfel de partide. USR și AUR, facem abstracție de cele mai mici.
– George Jiglău
Jiglău subliniază că succesul inițial al USR s-a bazat pe eticheta de "partid nou", permițându-i accesul repetat în Parlament, dar această ascensiune l-a integrat inevitabil în sistem. "Toate partidele noi, cu un oarece succes, sunt sortite să devină parte din sistemul de partide", adaugă el.
În momentul în care te branduiești ca partid complet curat, care este complet diferit de toate celelalte și în felul acesta justifici nevoia ca tu ca partid să exiști și ceri voturi pentru asta, odată ce devii parte din sistem și ajungi la funcții, la nivel local sau central, inevitabil apar probleme specifice unui partid obișnuit. Asta se întâmplă cu USR acum.
– George Jiglău
Politologul explică că USR se confruntă acum cu problemele specifice unui partid ajuns la maturitate. El oferă și o lecție pentru alte formațiuni politice aspirante: "Poate ar fi bine ca în momentul în care ești în ascensiune să încerce să nu apese atât de tare pedala acestei integrități absolute, pentru că altfel vor ajunge în aceeași capcană. Cred că a fost totuși asumată această capcană", precizează George Jiglău.
Jiglău afirmă că USR a depășit fazele de "instituționalizare", având experiență guvernamentală și ocupând funcții, iar apariția acestor probleme confirmă statutul său de partid instituționalizat.
El anticipează posibile repercusiuni în 2028:
Poate vom vedea în 2028 în ce măsură problemele acestea îi vor duce mult mai tare în jos. Problema USR, comparativ cu celelalte partide din sistem, este că acele partide când au astfel de probleme pleacă de mai sus în procente. USR niciodată nu a fost foarte sus, cu excepția europarlamentarelor din 2019. Acum pleacă de pe la 12%. Plus că la nivel local, în 2024 au pierdut din primării.
– George Jiglău
În final, George Jiglău remarcă o asemănare între strategia USR de a "arăta cu degetul" către sistem pentru problemele judiciare ale membrilor săi importanți și cea adoptată de alte partide tradiționale. "Dragnea, Năstase, toți când au avut probleme, mergând până la condamnări, au spus că sunt persecutați politic. Trupa Georgescu, la fel", conchide expertul.
Explorează subiectele:
