„Noile variante de coronavirus sunt chiar mai periculoase decât cele cunoscute până acum”, scrie  Der Spiegel . Potrivit publicației germane, „cercetătorii și politicienii se tem de o creștere accentuată a numărului de infecții, cu consecințe dramatice, precum cele observate în Marea Britanie”. În acest context, „poate Germania să mai oprească noii ucigași”, este întebarea de la care pornește analiza Der Spiegel.

<< Studenta nu se remarcase printre cele aproape 700 de cazuri de coronavirus, înregistrate de departamentul de sănătate publică din districtul Steglitz-Zehlendorf din Berlin în săptămâna dinaintea Crăciunului. Tânăra se afla în vacanță, în vizită la familia sa, întorcându-se în Germania din Regatul Unit, unde este studentă. Părea a fi un caz obișnuit de infecție cu coronavirus, localizat în zona bună din sudul Berlinului.

Nu era atât de surprinzător faptul că se infectase, având în vedere cum crescuse până la acea dată numărul cazurilor, în Marea Britanie.

Dar studenta și-a infectat și întreaga familie – cinci persoane – ceea ce era destul de neobișnuit.

În momentul în care fetei i s-a descoperit infecția, prim-ministrul britanic, Boris Johnson, începuse să tragă semnale de alarmă: B.1.1.7, noua și mult mai contagioasa tulpină a virusului, se răspândește în sud-estul Angliei. Răspunsul a venit rapid: zborurile către și dinspre Marea Britanie au fost anulate, iar Eurotunnelul a fost închis traficului. Până atunci, însă, virusul mutant începuse deja să se răspândească în toată Europa.

Ca o coincidență, un angajat de la departamentul de sănătate publică din Steglitz-Zehlendorf exprimentase pandemia de ebola din Africa de Vest și obținuse și un doctorat în virologie. Cu puțin înainte de Crăciun, a contactat laboratorul Institutului Robert Koch (RKI), centrul german pentru controlul bolilor, și a cerut decodificarea secvenței genomice a probei virale pozitive a studentei.

Rezultatul a sosit pe 7 ianuarie. S-a descoperit că studenta purta noua variantă, B.1.1.7, a virusului.

Apoi, săptămâna trecută, primul caz de B.1.351, un mutant al coronavirusului din Africa de Sud, a fost detectat în sudul statului german Baden-Württemberg. De asemenea, se crede că este mult mai contagios decât variantele anterioare. Fusese adus în acest land de o familie care sosise din Africa de Sud, la mijlocul lunii decembrie.

Familia a intra în carantină, conform reglementărilor, iar cinci zile mai târziu oamenii au primit un rezultat negativ, după ce fuseseră testați. Dar membrii familiei au dezvoltat simptome ale bolii o săptămână mai târziu. Până atunci, șase persoane din trei gospodării diferite fuseseră infectate.

În statul vecin, Bavaria, există, de asemenea, acum trei cazuri confirmate de infecții cu mutanți de coronavirus și un caz suspect. Un pacient care se infectase cu varianta britanică a fost adus la un spital din München, pentru tratament, în preajma Anului Nou.

„Noua variantă a virusului a sosit în Germania”, spune Clemens Wendtner, medic șef la spitalul München Klinik din districtul Schwabing din München. Trebuie să fie un sentiment de déjà-vu pentru medic, care a tratat și primii pacienți germani cunoscuți cu COVID-19, în februarie trecut. „Următoarele săptămâni vor fi decisive”, spune Wendtner. „Este posibil ca pandemia să capete un nou impuls.”

Trei noi mutanți diferiți ai noului coronavirus au început să se răspândească cu viteză în jurul lumii. Au două lucruri în comun: o mutație foarte specifică – și sunt mult mai eficiente în infectarea oamenilor decât versiunile anterioare, cu noile variante probabil cu până la 56% mai infecțioase. Există, de asemenea, îngrijorări că s-ar putea dovedi mai puțin susceptibile la unele vaccinuri și că persoanele care au avut deja COVID-19 s-ar putea infecta din nou.

Cazurile care au fost importate în țară, până acum, demonstrează că probabil îi este imposibil Germaniei să se izoleze Germania de noile variante. Probabil că este doar o chestiune de timp până când super-virusurile vor începe să se răspândească în Germania și Europa. Și este foarte posibil ca acest lucru să se fi întâmplat deja.

Pentru o lungă perioadă de timp, părea că lumea își cunoaște dușmanul – un coronavirus care ar putea fi comparat cu strămoșul său SARS și alte coronavirusuri, precum MERS. Cu pași mici, ne-am familiarizat cu modul în care se răspândește boala și cu ce putem face pentru a ne proteja cel mai bine. Am ajuns să cunoaștem virusul până la ultima moleculă – atât de bine încât cercetătorii au reușit să dezvolte vaccinuri în timp record, promițând că vor ajuta omenirea să iasă din lockdown-ul permanent.

Părea că vom pune sub control SARS-CoV-2 în 2021.

Acum, însă, virusul suferă mutații – din păcate, într-o direcție care poate duce la multe alte victime.

Nu există nimic deosebit de special în mutații, mutația este ceea ce fac virusurile. Mutațiile sunt adesea doar erori de copiere în genom. Dacă se dovedesc dăunătoare virusului, acesta piere. Dacă ajută virusul, acesta continuă să se înmulțească, stabilindu-se în continuare într-o anumită populație. Iar dacă ajută virusul să infecteze foarte ușor un număr mare de oameni, atunci apare creșterea exponențială.

Exact asta se întâmplă acum. Virusul din Wuhan a devastat lumea ca un foc mocnit, dar pandemia seamănă acum mai mult cu o mare de flăcări care se dezlănțuie pe tot Globul.

Cancelara germană, Angela Merkel, care, în calitate de fizician, înțelege în profunzime modelele numerice, este profund îngrijorată de evoluțiile actuale. În ultimele zile, ea a chemat miniștri, oameni de știință și experți în care are încredere, cerându-le sugestii despre ce e de făcut dacă noii mutanți virali se răspândesc și în Germania.

Ea nu împărtășește speranța unora că lockdown-ul actual poate reduce cifrele în curând. „Germania se confruntă cu opt până la 10 săptămâni foarte grele”, a declarat Merkel marțea trecută. A doua zi, în timpul unei reuniuni a cabinetului său, Merkel a discutat despre ce s-ar fi întâmplat dacă Franța nu ar fi interzis intre în țară a celor ce soseau din Irlanda. Potrivit lui Merkel, s-ar fi putut ajunge la necesitatea de a introduce controale la granița dintre Germania și Franța.

Experții din Ministerul german al Sănătății sunt, de asemenea, îngrijorați. „Luăm foarte în serios variantele emergente ale noului coronavirus SARS-CoV-2”, spune o sursă din minister. „Evoluțiile arată că acum trebuie să fim și mai vigilenți”. Sursa a declarat că este de așteptat să apară mai multe cazuri în Germania și că focarele vor apărea din cauza noii variante. „Studiile inițiale sugerează că această variantă este și mai ușor transmisibilă și are un număr crescut de reproducere.”

Joi, președintele RKI, Lothar Wieler, a ajuns la o concluzie similară. Vorbind despre noii mutanți, el a avertizat: „Există posibilitatea ca situația să se înrăutățească.

Europenii sunt îngrijorați în special de mutantul descoperit în Marea Britanie, deoarece este aproape, deoarece există atât de mult contact între insulă și continent.

Dar varianta B.1.351, descoperită în Africa de Sud, și mutantul B.1.1.248, găsit în Brazilia și Japonia, nu sunt mai puțin dăunătoare decât vărul lor britanic. Dimpotrivă. Acestea conțin o altă mutație în materialul lor genetic – E484K – care s-ar putea dovedi a fi foarte periculoasă. Este probabil ca aceasta să slăbească răspunsul imun al omului – și chiar ar putea face ca unele dintre vaccinurile nou dezvoltate să fie mai puțin eficiente. Companiile farmaceutice testează în prezent eficacitatea vaccinurilor lor împotriva noilor mutanți.

Mutația N501Y care este comună noilor variante se află într-o poziție centrală a agentului patogen: pe vârfurile care sunt sursa numelui coronavirusului. SARS-CoV-2 folosește domeniul de legare a receptorului proteinei spike pentru a se fixa pe celula gazdă și a o invada. Oamenii de știință cred că mutația facilitează blocarea virusului de celulele gazdă.

Odată ce noile variante au infectat gazda, boala continuă la fel ca în variantele anterioare: nu sunt mai letale decât coronavirusurile originale. Acest lucru, însă, cu greu poate fi unul liniștitor: Deoarece mutanții sunt capabili să infecteze atât de mulți oameni, sunt capabili să provoace mai multe decese decât ar fi un mutant care a îmbolnăvit mai tare oamenii, dar care a fost mai puțin contagios.

Adam Kucharski, matematician la London School of Hygiene and Tropical Medicine, a calculat logica crudă a creșterii exponențiale: „O creștere a ceva care evoluează exponențial”, explică Kucharski, vorbind despre transmiterea virusului, „poate avea un impact mult mai mare decât aceeași creștere proporțională în ceva care doar scalează un rezultat”, precum gravitatea bolii cauzate de virus.

Și medicul Eric Topol, de la Scripps Research Translational Institute din California, a scris pe Twitter: „Dacă vrem să luăm în serios B.1.1.7 … atunci să vaccinăm 24/7, ca și cum ar fi o urgență. Pentru că asta și este”.

În locurile în care mutanții încep să se răspândească rapid, își înlocuiesc repede rudele mai puțin contagioase, iar în acest moment noile variante se dezlănțuie în Marea Britanie, Africa de Sud și Brazilia. În Irlanda, curba infecției era aproape de verticală. „Anul trecut, au circulat aici zeci de variante de SARS-CoV-2 diferite în același timp”, susține bioinformaticianul și geneticianul Tulio de Oliveira, care conduce unul dintre cele mai mari laboratoare de secvențiere din Africa de Sud, la Universitatea KwaZulu-Natal din Durban. „Acum, vedem că până la 90% dintre infecții apar cu noua variantă”, spune el.

Întrebarea crucială este următoarea: pot fi încă opriți mutanții, iar dacă da, cum? „Există un risc real ca B.1.1.7, mai transmisibil, să depășească variantele existente și să provoace un alt val înainte de efectuarea pe scară largă a vaccinării”, spune Kevin Esvelt, director al grupului Sculpting Evolution, de la Massachusetts Institute of Technology.

Varianta din Marea Britanie a prins demult rădăcini și în Danemarca. „Este într-adevăr ceva care schimbă datele problemei”, spune Tyra Grove Krause, șef de departament la Staten Serum Institut din Danemarca. „Este o situație cu totul diferită”.

Fie că este în Elveția, Olanda sau Statele Unite – oriunde genomurile virale sunt acum secvențiate, cercetătorii întâlnesc urme ale mutantului englez. Varianta B.1.351, din Africa de Sud, s-a răspândit deja în Botswana vecină, dar primele cazuri au fost depistate și în Marea Britanie – ca și cum un mutant ar fi concurat acum cu celălalt.

O variantă a coronavirusului din Brazilia a apărut și în Japonia, la începutul lunii ianuarie. Se adună, de asemenea, dovezi că mutanții brazilieni și sud-africani pot infecta persoanele care au avut deja COVID-19.Asta ar însemna că fie nu există imunitate față de noile variante, fie că o astfel de imunitate este slabă. Cercetările viitoare vor trebui să stabilească dacă acesta este cazul. Încă nimeni nu știe care sunt implicațiile mutațiilor.

Ceea ce știm, totuși, este că combinația dintre o singură mutație comună cu anumite alte modificări ale genomului a produs variante extrem de contagioase. Acesta este coronavirusul viitorului? Fiecare variantă va suferi mutații în moduri care o fac mai contagioasă, creând o perfecțiune mortală?

„Cred că virusul tocmai își găsește configurația optimă”, spune Cillian De Gascun, directorul National Virus Reference Laboratory at University College Dublin. Iar aceasta este „configurația care îi place virusului”, spune De Gascun. „Și nu există niciun motiv să credem că nu va deveni mai eficient, în timp”.

Acum sunt în desfășurare experimente la laboratoarele biomedicale importante din Africa de Sud, precum și la producătorii de vaccinuri, pentru a determina dacă cea mai mare îngrijorare dintre toate este justificată: faptul că vaccinurile vor fi mai puțin eficiente împotriva diferitelor noi variante. Aceste experimente includ expunerea virusului la serul sanguin al pacienților vaccinați.

Dacă virusul supraviețuiește, atunci omenirea are o mare problemă. „Avem de-a face acum cu o nouă pandemie”, spune epidemiologul Kucharski. S-ar putea dovedi că ceea ce am învățat până acum și metodele care au fost utilizate pentru combaterea bolii nu mai sunt valabile. În acest context, cercetătorul recomandă ca noile variante să fie tratate „ca o nouă amenințare”.

Dar cum se face că astfel de noi variante maligne ale virusului au apărut atât de brusc și simultan? După cum explică epidemiologul Emma Hodcroft, de la Institutul de Medicină Socială și Preventivă de la Universitatea din Berna, mutația comună a apărut deja de mai multe ori în diferitele variante ale coronavirusului al căror material genetic a fost examinat anul trecut – și a rămas greu de remarcat.

„Este probabil”, explică omul de știință britanico-american, „să fie o combinație de mutații diferite plus N501Y care schimbă cu adevărat virusul și îl face mai transmisibil”.

În anul scurs de la descoperirea virusului, a existat o competiție între SARS-CoV-2 și sistemul imunitar uman. Virusul, inițial nerecunoscut de către sistemul de apărare al organismului, infectează celulele, declanșând astfel un răspuns din partea sistemului imunitar, care află despre inamic – domeniul său de legare a receptorilor, de exemplu – și dezvoltă anticorpi care se leagă de virus și îl scot din cursă. Când SARS-CoV-2 atacă din nou oamenii, aceștia au deja anticorpi. Virusul este interceptat și nu mai are nicio șansă.

Dar se pare că o schimbare incidentală a materialului genetic îi oferă un avantaj considerabil intrusului: mutația modifică punctul de recunoaștere pentru anticorpii umani, făcând astfel virusul devine mai dificil de detectat de către sistemul imunitar. Aceasta înseamnă că corpul uman este forțat să înceapă aproape de la zero construcția unei apărări.

Mulți virologi nu cred că este o coincidență faptul că aceste tipuri de mutații au apărut în părți ale lumii care au avut probleme cu controlul primului val al virusului – zone precum Capul de Est al Africii de Sud și Manaus, în Brazilia, locuri cu sănătatea precară și sărăcie considerabilă. „În zonele în care mulți oameni au fost deja infectați, este posibil ca varianta originală a coronavirusului să nu fi putut să-i reinfecteze”, explică Hodcroft, care se autointitulează, pe Twitter, „vânătorul de virusuri”. „În aceste zone, virusul are multe de câștigat cu o mutație care îi permite să facă acest lucru.”

În Germania, unde primul val a fost ușor, SARS-CoV-2 ar fi mai puțin probabil să sufere mutații în acest fel. Dar în alte locuri, evoluția virală a avut loc într-un avans rapid.Având în vedere viteza, Tulio de Oliveira, profesor de genetică în Africa de Sud, consideră că mutanți similari au evoluat în alte locuri. „Nu aș fi surprins dacă acest tip de variante continuă să apară în țări care nu au controlat pandemia mult timp”, spune el. „Locuri precum SUA, de exemplu, Rusia, dar și Spania sau Italia.”

Între timp, mutanții care sunt perfect adaptați la gazdă pot apărea și atunci când un agent patogen este capabil să persiste și să se înmulțească mult timp în corpul unui pacient al cărui sistem imunitar este compromis – ca rezultat al chimioterapiei sau radioterapiei, de exemplu. „Și astfel, virusul are foarte mult timp pentru a-și da seama cum să coexiste cu sistemul imunitar uman”, explică Emma Hodcroft. „Are toate instrumentele pentru a trăi în oameni”. Mutanții care supraviețuiesc și continuă să se reproducă sunt deosebit de abili în înșelarea sistemului imunitar.

Descoperirea de către Oliveira a variantei sud-africane i-a adus o sticlă de vin, dar nu este tocmai mândru de asta. Îi place încă să împărtășească modul în care a găsit-o, deoarece aruncă o lumină asupra a ceea ce este atât de important pentru el și pentru toți oamenii de știință angajați în lupta împotriva bolii: ilustrează cât de bine pot împreună, indiferent de fusuri orare și țări.De Oliveira, cercetător brazilian-sud-african, a fost alertat de această variantă de către clinicieni și lucrători din spitale din provincia Eastern Cape. „Au observat că al doilea val se apropia mult mai repede decât primul”, relatează el. „Le-a părut ciudat”.

L-au contactat și i-au trimis mostre, pe care de Oliveira și echipa sa le-au secvențiat. Au obținut rezultatele pe 1 decembrie.„Am fost șocați”, spune de Oliveira. Stă în biroul său din clădirea modernă a laboratorului din Durban. Cu cămașa sa strălucitoare, cu mâneci scurte și coada de cal, arată mai mult ca un surfer decât ca un profesor de genetică. ”În toate cele 11 mostre, care au provenit din aceeași sursă, am găsit același virus și a fost ceva neobișnuit”, spune el. Mai important, descoperirea a fost diferită de variantele cunoscute anterior: Oliveira și echipa sa au reușit să identifice 23 de mutații, inclusiv N501Y și E484K.Oliveira a simțit că e timpul să dea alarma.

El și-a informat șeful și apoi a contactat imediat Organizația Mondială a Sănătății (OMS).El a câștigat sticla de vin pentru că, atunci când a întrebat-o pe medicul virolog al universității Stellenbosch, Susan Engelbrecht, dacă ar putea să-și testeze probele de la începutul lunii decembrie pentru mutație, a pus pariu că va fi găsit în mai mult de jumătate din probe. Ea a crezut că nu se poate pune în discuție faptul că Stellenbosch se află la 700 de kilometri distanță de focarul local care a avut loc în Eastern Cape. „Mi-a trimis apoi un mesaj în toiul nopții: „Doamne, am pierdut pariul ”.

Dar de Oliveira nu va primi sticla de vin până când virusul nu va fi îngrădit, deoarece Africa de Sud nu numai că a curățat plajele și a interzis petrecerile în blocare, ci a interzis și alcoolul.Pe 1 decembrie, Oliveira l-a contactat apoi pe Andrew Rambaut, un coleg la Edinburgh, Scoția, și i-a cerut să arunce o privire asupra descoperirilor sale ciudate. Câteva zile mai târziu, de Oliveira a primit un e-mail de la Rambaut. În acesta, Rambaut a raportat o constatare tulburătoare similară în Marea Britanie. Ei au detectat, de asemenea, prezența mutației N501Y, dar într-o altă variantă a virusului. Pe 19 decembrie, Rambaut a publicat o lucrare despre noua variantă engleză a COVID-19. Rambaut va transmite ulterior că de Oliveira i-a dat ideea să caute N501Y.Daunele pe care le poate face o variantă mai contagioasă – în acest caz B.1.1.7 – sunt ilustrate pe deplin în Marea Britanie, în acest moment. „Sper că am dat un avertisment restului lumii că aceasta este o problemă gravă”, spune Jeffrey Barrett, de la Wellcome Sanger Institute din Cambridge, unde materialul genetic al câtorva mii de probe de virus pozitive este secvențiat și analizat în fiecare săptămână.

Al treilea raport din Public Health England, la care a lucrat Barrett, arată cât de repede s-a răspândit B.1.1.7 în Marea Britanie. Prima dată cunoscută privind detectarea variantei a fost într-un eșantion din 20 septembrie. Pe lamijlocul lunii noiembrie, cota sa de infecții cu COVID-19 a crescut semnificativ. Chiar înainte de Crăciun, aproximativ 60 la sută din toate cazurile noi de coronavirus din Londra erau atribuite B.1.1.7, încheind astfel sărbătorile pentru Barrett.

În ciuda impunerii imediate a blocării stricte, numărul infecțiilor a continuat să crească, Universitatea Johns Hopkins raportând în mai multe rânduri peste 60.000 de noi infecții pe zi. Ponderea variantei B.1.1.7 în Londra și sud-estul Angliei a crescut din nou în mod semnificativ și este în curs de răspândire în întreaga țară.În Marea Britanie, a devenit foarte clar că un blocaj cu jumătate de măsură nu a fost suficient pentru a combate noul mutant. În noiembrie, într-o perioadă în care existau unele restricții, dar școlile au rămas deschise și mulți oameni au continuat să meargă la muncă, B.1.1.7 a reușit să se răspândească mai adânc în populație.Abia acum, cu un blocaj strict, a început să scadă numerul de cazuri, dar mult mai încet decât cu variantele vechi.

„Știu că oamenii sunt epuizați, toată lumea este epuizată”, spune Barrett. „Dar aș recomanda Germaniei să încerce să introducă restricții sau să întărească restricțiile pentru a reduce numărul de cazuri cât mai mult posibil.”

Cancelaria Merkel crede, de asemenea, că este urgent necesar să se mențină măsuri dure sau chiar să le intensifice – atâta timp cât este necesar să se reducă rata de incidență de 7 zile la 50 de cazuri la 100.000 de persoane, astfel încât oficialii din domeniul sănătății să poată relua urmărirea cazuri individuale și ruperea lanțurilor de infecție prin măsuri de carantină.

Dar vor continua oamenii să accepte restricțiile corona odată ce numerele se scufundă din nou? Și mai important: guvernanții Germaniei, dintre care mulți au încetinit continuu să recunoască amenințarea și care au în cele din urmă puterea de a pune în aplicare multe dintre măsuri, vor merge mai departe cu măsuri și mai stricte?

Chiar și în primăvară au apărut tendințe pe care Merkel le privea cu neîncredere. În aprilie, cancelarul s-a pronunțat împotriva tendinței crescânde printre liderii landurilor de a-și concentra atenția asupra redeschiderii economiei, mai degrabă decât asupra controlului virusului. Acum, este îngrijorată de faptul că, cu cifrele care scad încet, nu va putea rezista presiunii publice pentru a începe să slăbească o măsură după alta, declanșând astfel un efect de domino dezastruos. De fapt, unele landuri nu mai aderă la măsurile convenite la reuniunea din 5 ianuarie dintre Merkel și guvernatorii statelor. În Renania de Nord-Westfalia, de exemplu, guvernatorul Armin Laschet, care a fost ales președintele partidului de centru-dreapta, Uniunea Creștină Democrată (CDU) duminică, nu și-a îndeplinit niciodată angajamentul de a pune în aplicare cu strictețe toate măsurile. Aici, măsurile care limitează contactele sociale se aplică numai spațiilor publice, nu și locuințelor private. În case, numai petrecerile au fost interzise.

Între timp, în orașul-stat Bremen, liderul Andreas Bovenschulte a introdus unilateral un program de testare a școlarilor, în efortul de a menține școlile deschise. În Hesse, măsurile pentru limitarea contactelor în spațiile de locuit private sunt doar recomandări și nu reguli. Și Saxonia Inferioară a redeschis, luni, școlile elementare.Statele aflate sub conducerea Partidului Social Democrat au fost deosebit de scepticecu privire la avertismentul lui Merkel.

Cancelarul, potrivit unei surse dintr-o capitală de land administrată de SPD, pare să încerce să pregătească populația pentru o prelungire a blocării, până la Paște.Pentru a vedea ce se poate întâmpla dacă măsurile privind coronavirusul sunt slăbite pe măsură ce noul mutant se răspândește, tot ce trebuie să faceți este să priviți la Irlanda, unde numărul cazurilor a crescut după Crăciun. Cele câteva rezultate ale secvențializării din Irlanda arată că, în timp ce mai puțin de 10 la sută din testele pozitive de Crăciun au fost cauzate de B.1.1.7, această cotă a crescut la 45 la sută până la mijlocul lunii ianuarie.Patrick Mallon este profesor de boli microbiene la Facultatea de Medicină a Universității din Dublin și consultant în boli infecțioase la Spitalul Universitar St Vincent din Dublin.

Pare obosit, tocmai ce a terminat tratarea pacienților. Pentru interviul nostru prin Zoom, își scoate masca. „Se presupune că munca mea normală este 50% care lucrează în boli infecțioase clinice și 50% în cercetare. În acest moment, este foarte dificil pentru mine să fac altceva decât munca clinică”.

Patru secții ale spitalului sunt pe deplin ocupate cu pacienții bolnavi de COVID-19.

Multă vreme păruse că Irlanda va trece prin pandemie relativ nevătămată. Dar țara nu a încercat niciodată să ducă numărul de cazuri la zero, așa cum au făcut atât Australia, cât și Noua Zeelandă, sperând în schimb să poată gestiona pandemia cât mai mult posibil. Dar apoi, măsurile privind corona au fost relaxate, în decembrie, declanșând calamitatea actuală.

Pe 23 decembrie, B.1.1.7 a fost detectat pentru prima dată în Irlanda. „Era chiar înainte de Crăciun și nu am considerat că varianta ca fiind o preocupare în acel moment”, își amintește directorul de la laboratorul național de referință al virusului, De Gascun. „Dar simt că, în multe privințe, paguba a fost făcutăîn acea etapă”.

Mulți din Irlanda au sărbătorit Crăciunul împreună cu familiile lor. „A fost furtuna perfectă”, spune Mary Horgan, medic, expert în boli infecțioase și președinte al Colegiului Regal al Medicilor din Irlanda.

Mallon consideră că a fost o greșeală să se permită cazurilor să fiarbă la foc mic, mai degrabă decât să se încerce eliminarea virusului. „Cred că ceea ce experimentăm este rezultatul inevitabil al acestei strategii”, spune el. „Cred că aceasta este o lecție pe care guvernele din Europa ar trebui să o învețe. Ceea ce se întâmplă în Irlanda arată cât de vulnerabile sunt țările care încearcă să trăiască cu virusul – și că devine din ce în ce mai greu să faci asta cu noua variantă a virusului. Ceea ce s-a întâmplat în Irlanda chiar îți arată cât de imprevizibil este acest virus”.

În Germania, ministrul federal al sănătății, Jens Spahn, se confruntă deja cu acuzații că ar fi acționat prea târziu. Carsten Schneider, de la SPD, a vorbit de o „cursă contra cronometru pentru viața umană”.

Lunile trecute, Spahn a introdus două proiecte de reglementări menite să împiedice răspândirea noilor variante de virus. Primul le solicita călătorilor din țările în care circulă mutanții să prezinte un test de coronavirus negativ înainte de a li se permite să intre în Germania. Companiile aeriene trebuie să solicite testele la check-in. În general, cei care se întorc din zonele cu risc vor trebui să dovedească, în termen de 48 de ore, că nu sunt infectați cu SARS-CoV-2. „Călătoriile în străinătate către zonele cu risc sunt incompatibile cu situația pandemică”, a spus Spahn.

Cu cea de-a doua reglementare, Spahn dorește să se asigure că Germania începe în cele din urmă să caute în mod sistematic mutații în genomul virusului. Scopul este „detectarea rapidă a variantelor de virus ale căror mutații reprezintă o amenințare specială”, a spus el – cele care se răspândesc mai rapid, declanșează simptome mai severe sau nu răspund la fel de bine la vaccinare sau infecția anterioară.

Mai exact, regulamentul le-ar impune laboratoarelor și spitalelor să secvențieze 5% din toate testele PCR și să trimită rezultatele către RKI. Odată ce numărul de noi infecții este împins sub 140.000 în două săptămâni, până la 10 la sută din teste ar putea fi secvențiate.

Cu laboratoarele care se plâng deja de lipsa capacității, regulamentul vine cu un stimulent monetar: pentru fiecare test secvențiat și raportat la RKI, laboratoarele vor primi 200 de euro. Guvernul federal de la Berlin a alocat un buget de 200 de milioane de euro pentru program.

Până în prezent, RKI spune că are date doar din secvențierea a 3.000 de genomi de virus – mult mai puțin decât Danemarca și Marea Britanie. În viitor, RKI urmează să primească rezultate anonimizate care includ vârsta, sexul, primele trei numere ale codului poștal al pacientului și data la care a fost prelevat eșantionul.

Christian Drosten, virolog șef la Spitalul Universitar Charité din Berlin și principalul expert german în coronavirus, susține „stabilirea unei legături directe între testele de laborator de rutină și RKI”. Acesta, spune el, „este cu siguranță cel mai eficient mod de a colecta un număr relativ mare de secvențe într-un timp scurt, integrând în același timp datele importante de raportare”. Fără aceste informații, secvențierea ar fi mult mai puțin valoroasă, a spus Drosten pentru DER SPIEGEL.

Dar el solicită, de asemenea, laboratoarelor de diagnostic să evite „să depindă în totalitate de secvențiere”. El necesită destul de mult timp, mai ales având în vedere că astfel de analize sunt efectuate în general doar la fiecare câteva zile după colectarea unui număr de eșantioane.

Drosten are în minte o alternativă pragmatică: implementarea unei mutații PCR. În esență, ideea este un test PCR care să identifice doar mutația N501Y. „Dacă acel test revine pozitiv”, spune virologul, „atunci putem începe testarea pentru alte mutații”.

Este o strategie care să ne permită să ne apropiem treptat de vinovat. Este din Africa de Sud, Anglia sau Brazilia? Diagnosticul urmează să fie raportat expeditorului cât mai repede posibil „astfel încât urmărirea contactelor să poată începe fără întârziere”.

Departamentele de sănătate publică trebuie, de asemenea, să se pregătească pentru noii mutanți cât mai repede posibil, iar RKI și-a revizuit recomandările pentru a ajuta la realizarea acestui lucru. În cazul în care există indicații sau suspiciuni că o nouă infecție a fost cauzată de o nouă variantă, urmărirea contactelor pentru acest caz ar trebui să fie prioritară. Prioritatea principală este aceea de a „preveni lanțurile de infecție de la noul mutant”, spune o purtătoare de cuvânt a RKI.

Până în prezent, contactelor li sa permis să reducă perioada de carantină dacă ar putea prezenta un test negativ după 10 zile. Dar asta se va schimba acum. Conform noilor recomandări RKI: „În cazurile în care infecția se dovedește a proveni dintr-o nouă variantă a SARS-CoV-2, așa cum a fost inițial izolată în Anglia și Africa de Sud, nu ar trebui permisă nicio reducere a carantinei de 14 zile”.

Cabinetul Merkel examinează, de asemenea, noi măsuri: Trebuie reintroduse controalele la frontieră pentru a proteja împotriva mutanților? Ar trebui guvernul federal să retragă dreptul landurilor de a-și elabora propriile măsuri, măsură care ar necesita aprobarea parlamentară? Ar trebui să existe o cerință la nivel național ca măștile FFP2 să fie purtate așa cum se întâmplă în prezent în Bavaria sau le-ar oferi oamenilor un fals sentiment de securitate? Este necesar un regulament pentru a forța angajatorii să permită mai multor angajați să lucreze de acasă? Ar trebui ca numărul de pasageri din autobuze și metrou să fie limitat sau sistemele de transport public să fie închise în totalitate?

Această ultimă întrebare a fost trimisă aparent Ministerului Transporturilor, dar oficialii de acolo și-au exprimat îngrijorarea că un astfel de pas ar putea întrerupe liniile de alimentare. De asemenea, cancelarul și-a exprimat opoziția față de măsură.

Danemarca ar putea oferi un plan pentru a face față mutanților. Țara fusese deja zguduită de o altă nouă variantă de virus care apăruse la nurci, dar care putea fi transmisă oamenilor. Apoi, la jumătatea lunii decembrie, țara a descoperit primele sale cazuri de mutant britanic B.1.1.7. Guvernul a reacționat rapid și decisiv.

„Am aflat foarte repede că doar unele dintre cazuri aveau legături epidemiologice cu Marea Britanie, așa că au existat semne de transmitere a comunității deja în acest stadiu incipient”, spune Tyra Grove Krause, de la Danemarca Staten Serum Institut. De atunci, lupta împotriva B .1.1.7 a avut prioritate maximă. „În această lună, vom face secvența genomului pentru fiecare eșantion pozitiv”, spune Krause.

Numărul poate părea scăzut, dar Krause este departe de a fi mângâiat. Ponderea mutantului în totalul cazurilor crește exponențial. „Ne așteptăm ca B.1.1.7 să fie varianta dominantă în Danemarca când vom ajunge la jumătatea lunii februarie”.

Danemarca este blocată de la 11 decembrie, iar numărul cazurilor scade. Numărul de reproducere, care se referă la numărul mediu de persoane cărora le transmite virusul o persoană infectată, este acum la 0,9. Dar nici lui Krause nu i se pare deosebit de liniștitor. „Credem că acesta este ca calmul dinaintea furtunii. Trebuie să avem un număr de reproducere sub 0,7 dacă dorim să evităm creșterea exponențială în februarie și martie”.

Vaccinările au început și în Danemarca și, odată ce vremea începe să se încălzească vara, există speranța că numărul infecțiilor va scădea din nou. Până atunci, totuși, toate eforturile se vor concentra pe întârzierea răspândirii noii variante la nivelul posibil, spune Krause. „Așadar, strategia acum este de a reduce cu adevărat numărul cazurilor pe tot parcursul lunii ianuarie, astfel încât să avem un număr scăzut de cazuri când această nouă variantă începe să preia”.

Nu este ușor, spune Krause, să explici populației de ce este atât de important acum să menții lockdown-ul chiar dacă numărul cazurilor scade. „Dar ce poți face? Amenințarea e chiar după colț.” >>

Distribuie Distribuie Comentarii