Planurile Coaliţiei par să fie date peste cap de actuala situaţie economică, o urmare fiind împiedicarea aplicării unei serii de măriri de venituri: pensii şi unele salarii.
În interiorul Coaliţiei, liderii tind să abandoneze planul iniţial de majorare a pensiilor de la 1 septembrie, potrivit informaţiilor „Adevărul”. Următoarea majorare ar urma să fie de la 1 ianuarie 2023, procentul avansat fiind de 10%. Practic, pensiile ar urma să fie indexate cu rata inflaţiei. La începutul lunii iunie, la Ministerul Muncii erau făcute simulări în ceea ce priveşte scenariile de creştere a pensiilor în acest an, cu 5%, 8% sau 10%, momentul prielnic fiind văzut la acea vreme luna septembrie.
Problema pensiilor speciale pentru aleşii locali
Deşi mai sunt patru luni şi jumătate până la finalul anului, Coaliţia se gândeşte deja cum să procedeze în cazul pensiilor speciale pentru aleşii locali (adică pentru primari, viceprimari, şefi de CJ şi vicepreşedinţi de CJ). Mai precis, să amâne intrarea în plată a acestor pensii cu încă un an. Practic, ar avea loc a patra amânare consecutivă privind intrarea în plată a pensiilor pentru aleşii locali, pe care Puterea nu are niciun gând să le elimine, dar îi e greu şi să pună în aplicarea prevederea din Codul Administrativ, pentru că ar însemna noi resurse bugetare.
Surse din interiorul arcului guvernamental au precizat pentru „Adevărul” că indiferent de structura politică a Executivului la 1 ianuarie 2024, Puterea nu va mai putea amâna intrarea în plată a pensiilor speciale pentru aleşii locali, mai ales că peste doi ani politicienii de la centru vor avea nevoie de primari pentru parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale, ca să impulsioneze ieşirea la urne a oamenilor.
Semnalul CCR
La capitolul măsuri cu impact bugetar a ajuns să dea o mână de ajutor Coaliţiei, prin amânarea unor măriri de lefuri în sistemul public, în mod indirect, şi Curtea Constituţională. Cum a fost posibil acest lucru? Este vorba despre două proiecte de lege prin care erau instituite noi sporuri în ministere, instituţii din subordinea acestora şi deconcentrate, dar şi o mărire cu o pătrime din restul de plată conform prevederilor din Legea salarizării, pentru momentul 2022.
Cele două proiecte de lege, atacate la CCR de USR, aveau termen iniţial de judecare 6 iulie. Însă magistraţii constituţionali au decis să amâne discuţiile pe cele două iniţiative pentru 21 septembrie. Şi în condiţiile în care CCR e de părere că proiectul de lege e constituţional, intrarea în vigoare a prevederilor va avea loc cel mai probabil în octombrie sau noiembrie. Însă modul cum au fost redactate, prin schimbarea radicală a formei de la Senat la Camera Deputaţilor, creează premisele neconstituţionalităţii pe probleme de formă, nu de fond. Zeci de proiecte au căzut la CCR pe această problemă punctuală (încălcarea principiului bicameralismului).
Ce măriri sunt pregătite
Unul dintre aceste proiecte de lege prevede majorarea salariilor mai multor categorii de bugetari, printre care funcţionarii publici şi personalul plătit din fonduri publice, din mai multe instituţii, precum Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Mediului, Fondurilor Europene, cel al Culturii, cel al Transporturilor, Ministerul Justiţiei sau cel al Dezvoltării, cu procente de 15%, 25% sau chiar 50%. Un spor 15% va fi acordat şi celor angajaţi în serviciile publice deconcentrate din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi a Ministerului Culturii.
De o majorare de 15% vor beneficia şi funcţionarii din CNAS şi instituţiile aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea sa, funcţionarii publici din cadrul aparatului Administraţiei Prezidenţiale, Secretariatului General al Guvernului, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Ministerului Justiţiei, precum şi funcţionarii publici parlamentari din serviciile Parlamentului.
Sporul de 50% mai aşteaptă
Personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile, în baza legilor pentru ratificarea sau aprobarea acordurilor de împrumut adoptate de Parlamentul României, beneficiază de majorarea salariilor de bază cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Iniţial, de acest spor beneficiau doar cei pe proiecte nerambursabile.
Nici anumite categorii de profesori nu vor primi creşterea cu 10% a salariilor de bază, în condiţiile în care prevederea este agăţată de unul din proiectele aflate pe masa judecătorilor constituţionali.
