Verdict crucial joi la ÎCCJ: 5 miliarde de lei, miza în conflictul Guvern-magistrați

Miza acestui proces se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei. Dosarul a ajuns în faza de recurs după ce, în primă instanță, Curtea de Apel București a decis în favoarea ÎCCJ. Astfel, instanța de fond a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să aloce și să plătească sumele restante, inclusiv printr-o rectificare bugetară, conform informațiilor transmise de Agerpres . Pe lângă obligația de plată, Curtea de Apel a impus un termen de 10 zile pentru punerea în aplicare a deciziei, odată ce aceasta va deveni definitivă. Nerespectarea acestui termen ar atrage penalități de 1% pe zi pentru Guvern, la care se adaugă amenzi raportate la salariul minim brut. Concret, litigiul se referă la plata unor drepturi salariale restante, provenite din decizii judecătorești anterioare care au majorat salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, cu aplicare retroactivă începând din anul 2018.

Guvernul contestă alocarea fondurilor suplimentare

Pe parcursul procesului, reprezentanții Executivului au contestat legalitatea deciziei Curții de Apel, argumentând că instanțele nu dețin prerogativele necesare pentru a obliga Guvernul la alocări bugetare suplimentare în beneficiul unei anumite categorii profesionale. Mai mult, Guvernul a solicitat sesizarea Curții Constituționale a României pentru a clarifica anumite prevederi ale legii contenciosului administrativ. De asemenea, a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, solicitând suspendarea judecării cauzei până la pronunțarea unei decizii de către instanța europeană.

Conflict deschis între puterile statului

Situația a escaladat, creând un conflict între Guvern și sistemul judiciar. Deși proiectul de buget pentru anul 2026 includea o sumă de aproape 5 miliarde de lei destinată ÎCCJ, prevăzută inclusiv pentru acoperirea acestor plăți, Guvernul a decis ulterior amânarea unei părți a acestor fonduri și redirecționarea lor către alte programe bugetare. Pe 2 iulie, premierul interimar de la acea dată, Ilie Bolojan, a anunțat că Executivul a sesizat Curtea Constituțională, invocând un conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte. Premierul a argumentat că instanța supremă s-ar fi substituit puterii executive și legislative în privința politicilor bugetare. De cealaltă parte, în acțiunea inițială depusă în instanță și semnată de președinta de atunci a ÎCCJ, Lia Savonea, Înalta Curte a susținut că refuzul plății restanțelor salariale aduce atingere drepturilor patrimoniale ale magistraților și, în același timp, constituie o încălcare a principiului separației puterilor în stat. Joi, instanța supremă va aduce lumină asupra acestui caz complex, cu un impact semnificativ asupra finanțelor publice și a echilibrului instituțional.

Explorează subiectele:

Magistrați Salarii ÎCCJ Guvern

Distribuie Distribuie Comentarii