Daniel Horodniceanu susține că „ne îndreptăm spre o fundătură”, referindu-se la numărul în creștere al dosarelor penale în lucru la Parchete raportat la numărul în scădere al procurorilor. Vicepreședintele CSM a atras atenția că statul român reacționează doar după ce se întâmplă „lucruri rele”.

Daniel Horodniceanu, vicepreședinte CSM FOTO: Inquam Photos

„Ca procuror şi magistrat nu poţi să nu te întrebi dacă statul, aşa cum este el gândit, lucrează şi acţionează organizat prin instituţiile sale. Un stat disciplinat, bine organizat, acţionează concertat, adoptă măsuri logice, integrate. Numai un stat debil se sabotează singur, prin propriile instituţii. Nu am avut la dispoziţie cifrele bilanţului (Ministerului Public, n.r.), dar cea mai importantă este cea pe care am văzut-o astăzi şi anume al totalităţii dosarelor din România, urmată de evoluţia stocurilor de dosare şi a dosarelor vechi”, a declarat Horodniceanu, la prezentarea activităţii Ministerului Public (parchete) pe anul 2022, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, în România sunt peste 1,7 milioane de dosare penale gestionate anual de Ministerul Public, iar potrivit unui calcul fiecare al șaselea român este implicat într-un dosar penal.

„În continuare avem peste 1,7 milioane de dosare penale gestionate anual de Ministerul Public. Conform ultimului recensământ, în România locuiesc în acest moment 19,6 milioane de locuitori. Un calcul aritmetic simplu ne aduce la imaginea că fiecare al şaselea român este implicat într-un dosar penal. Cel mai probabil nu este aşa, pentru că cel puţin 50% dintre dosarele penale nu ar trebui înregistrate. Ceea ce privim însă implacabil este graficul cu stocul de dosare în continuă creştere. Se pare că ne îndreptăm spre o fundătură, pentru că perspectivele sunt sumbre, dacă ne raportăm la lipsa resursei umane, cea mai gravă din ultimii 20 de ani", a adăugat acesta.

Horodniceanu susține că, prin ultimele modificări ale legilor Justiției, România va avea un „super procuror general”, care va trebuie să înțeleagă că „o putere atât de mare trebuie să fie însoțită de o responsabilitate la fel de mare”.

„Urmează noi proceduri de numire a procurorilor şefi ai parchetelor cu numiri politice. S-a motivat că s-a aşteptat adoptarea noilor legi ale Justiţiei. Dacă este foarte bine aşa, urmează să constatăm. Legea şi-a dorit un procuror general cu atribuţii mult lărgite, atât în ceea ce priveşte posibilităţile sale de delegare în toate funcţiile de execuţie, cât şi în ceea ce priveşte posibilitatea de infirma soluţiile tuturor procurorilor, care au devenit nelimitate. Vom avea deci un super procuror general, care va trebui însă se înţeleagă că o putere atât de mare trebuie să fie însoţită de o responsabilitate la fel de mare. Un procuror general care va trebui să înţeleagă că sistemul judiciar trebuie reformat, că este timpul pentru proiecte mari, că trebuie să vadă tabloul complet al sistemului. Să se ridice deasupra carenţelor de sistem care l-au parazitat pe acesta, atât de mult timp. Mă întreb însă cam ce strategii faci când Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează în acest moment doar cu 45% din personal", a precizat Horodniceanu.

Totodată, vicepreședintele CSM susține că ministrul Justiției trebuie tras la răspundere din punct de vedere politic dacă alegerile sale privind șefii de Parchete nu vor da rezultate.

„Vă asigur însă că viitorul procuror general şi ministrul Justiţiei vor avea în Secţia pentru procurori de la CSM un partener pentru politicile de sistem. Să sperăm că, în cazul în care acestea nu se vor întâmpla, atât procurorii şefi, cât şi cei care îi propun în aceste funcţii, vor putea fi traşi la răspundere. Iar în ceea ce îl priveşte pe ultimul, mă refer doar la răspunderea politică, astăzi una iluzorie, pentru că dacă nu avem în balanţă răspunderea, rămâne doar beneficiul de a numi", a afirmat vicepreşedintele CSM