Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

Victoria Nuland, câinele de pază al anticorupției din România, a părăsit Departamentul de Stat al SUA

Victoria Nuland, unul dintre diplomații americani de top cei mai implicați în politica românească a ultimilor trei ani, a părăsit postul de asistent al secretarului de stat al Statelor Unite pentru Europa și Eurasia după instalarea la Casa Albă a noului președinte Donald Trump, fiind înlocuită în funcție de adjunctul ei, John Heffern, fost ambasador al SUA în Armenia și, de asemenea, fost adjunct al misiunii americane de pe lângă sediul central al NATO de la Bruxelles.

Informația a fost confirmată pentru Profit.ro de către reprezentanții Departamentului de Stat al SUA. Aceștia au refuzat să precizeze dacă Nuland și-a dat demisia sau a fost demisă de noua administrație federală americană republicană condusă de președintele Trump.

Anterior, pe 19 ianuarie, Reuters scrisese că Nuland s-ar fi aflat pe o listă cu înalți funcționari de stat americani numiți în funcții de fosta administrație democrată Obama care ar fi fost rugați de către echipa de tranziție a lui Donald Trump să rămână în posturi și după învestirea noului președinte. Potrivit sursei citate, lista ar fi fost întocmită pe 17 ianuarie.

În același material însă fusese citat un oficial american care declara că echipa de tranziție a lui Trump nu i-a înaintat Victoriei Nuland nicio solicitare de a rămâne în funcție după instaurarea noii administrații la Casa Albă și că nu era la curent cu faptul că numele ei ar fi apărut pe vreo astfel de listă.

Soțul Victoriei Nuland, istoricul , publicistul și analistul de politică externă Robert Kagan, este unul dintre cei mai aspri critici neoconservatori ai noului președinte Donald Trump, încă de la anunțarea candidaturii acestuia la nominalizarea republicană pentru alegerile prezidențiale.

Pe de altă parte, Kagan se numără printre membrii think-tank-ului britanic Henry Jackson Society, care a publicat recent un raport extins, intitulat "Combaterea corupției prin trucuri: Atacul României asupra statului de drept", în care se afirmă că există o îngrijorare din ce în ce mai mare că serviciile române de informații sunt implicate pe ascuns în coordonarea unor activități de urmărire anticorupție și că, alături de DNA, se presupune că subminează independența judiciară, acest lucru având ca efect slăbirea unor piloni ai statului de drept.

Kagan a fost consilierul lui Mitt Romney, candidatul Partidului Repubican la prezidențialele din 2012, dar, în pofida convingerilor sale neconservatoare, a colaborat cu politicieni din întreg spectrul politic american, inclusiv cu fostul secretar de stat și candidat la președinție Hillary Clinton.

Nuland fusese numită asistent al secretarului de stat al Statelor Unite pentru Europa și Eurasia în 2013 de către titularul de la acea dată al funcției de secretar de stat, Hillary Clinton. Anterior, Nuland fusese purtătorul de cuvânt al lui Clinton.

În perioada februarie 2010 - iunie 2011, Victoria Nuland a fost trimis special pentru Forțele Armate Convenționale din Europa. Din 2005 până în 2008 a fost ambasadorul Statelor Unite la NATO. În anii '90, a fost adjuncta ambasadorului american în Comunitatea Statelor Independente, unde se ocupa de politica SUA față de Rusia și țările din Caucaz.

La începuturile carierei sale în Departamentul de Stat, Victoria Nuland, expertă pe probleme rusești, a lucrat la Ambasada SUA din Moscova. De asemenea, a contribuit la deschiderea primei misiuni diplomatice americane în Mongolia. Victoria Nuland și-a început cariera diplomatică în timpul președintelui Bill Clinton, când a lucrat pentru Strobe Talbott, adjunctul secretarului de Stat. După venirea la Casa Albă a lui George W. Bush, Nuland a devenit consilier pe probleme de politică externă a vicepreședintelui Dick Cheney.

Victoria Nuland a început să devină un nume important și notoriu pentru opinia publică românească la începutul anului 2014, când a efectuat o vizită la București, marcată de controverse, unii lideri politici acuzând amestecul american în treburile interne ale României. Vizita a survenit la scurt timp după ce Camera Deputaților adoptase o serie de modificări controversate la Codul Penal, criticate de reprezentanții diplomatici americani la București ca fiind "un pas înapoi pentru România" și "un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României".

Modificările respective vizau, printre altele, grațierea și amnistierea unor pedepse și infracțiuni, scoaterea președintelui, parlamentarilor și profesiilor liberale din categoria funcționarilor publici, redefinirea conflictului de interese și scoaterea actelor administrative din aria de cuprindere a acestuia.

Astfel, în ianuarie 2014, într-o declarație făcută la sediul Ambasadei SUA din București, Victoria Nuland a catalogat drept îngrijorătoare "atacurile" asupra independenței justiției, precum și "provocările" oricărui partid politic asupra sistemului judiciar.

Atunci, Nuland a avut întrevederi cu procurorul-șef al DNA Laura Codruța Kovesi, cu președintele Traian Băsescu și cu ministrul de Externe Titus Corlățean, dar nu și cu premierul Ponta, care a lipsit atunci din țară, presa speculând că absența s-a datorat chiar vizitei lui Nuland și atitudinii critice a oficialilor americani față de autoritățile politice de la București.

De asemenea, Nuland s-a arătat nedumerită în ianiarie 2014, într-o întâlnire cu reprezentanți ai societății civile, de faptul că românii nu ies în stradă să protesteze atunci când vine vorba despre justiție și corupție.

Pe de altă parte, în cadrul aceleiași vizite, întrebată de jurnaliști despre un subiect care, astăzi, este cel mai arzător pe agenda politică a României, respectiv grațierea și amnistierea, Nuland a răspuns: "Am fost informată în ultimele 24 de ore despre posibilele soluții de viitor și nu-mi este deloc clar care va fi traiectoria, dar cred că este important să existe o dezbatere sinceră și deschisă despre importanța transparenței și despre importanța statului de drept".

În același an, fostul asistent al secretarului de stat al SUA pentru Europa și Eurasia s-a aflat în centrul unui scandal diplomatic internațional, după ce pe YouTube a fost postată o înregistrare în care se aude o voce, atribuită lui Nuland, care spune "Fuck the EU". Această propoziție ar fi fost rostită de Nuland într-o conversație telefonică cu ambasadorul Statelor Unite în Ucraina, Geoffrey Pyatt, în care cei doi vorbesc vorbesc despre strategiile care ar trebui adoptate față de opozitia din Ucraina și de liderii acesteia, Vitali Kliciko, Arseni Iateniuk și Oleg Tiagnibok.

Ulterior, Departamentul de Stat al SUA a anunțat că Nuland și-a cerut scuze oficialilor europeni pentru această ieșire, acuzând totodată Rusia că se află în spatele interceptării și publicării convorbirii. De altfel, Nuland a fost unul dintre cei mai activi și vocali susținători ai regimului instalat la Kiev prin mișcarea Euromaidan și ai asocierii Ucrainei cu NATO și UE, dar și în conflictul ulterior cu Rusia de după anexarea de către Moscova a peninsulei Crimeea.

Peste un an, în ianuarie 2015, Nuland a efectuat o nouă vizită la București, după alegerea noului președinte Klaus Iohannis, declarând că lucrurile s-au îmbunătățit de la ultima sa vizită, dar dubliniind că mai sunt multe de făcut, avertizând, totodată, asupra faptului că fenomenul corupției este o chestiune de securitate națională. În cadrul întrevederii cu președintele Iohannis, acesta a spus că nu știe dacă vizita i se datorează și lui, dar că se bucură că a venit, Nuland răspunzând ”vi se datorează,cu siguranță, am venit să vă văd”. De data asta, Nuland a avut o convorbire și cu Victor Ponta.

Nuland a venit la București și în ianuarie anul trecut, când s-a întâlnit cu președintele Iohannis, oficialul american notând că a trecut un an de la ultima întâlnire, perioadă în care multe lucruri au evoluat în bine, însă altele "mai puțin". Ultima întrevedere oficială a Victoriei Nuland cu un înalt oficial român a avut loc în septembrie 2016, la sediul ONU din Washington, Nuland purtând convorbiri cu ministrul român de extene Lazăr Comănescu.

Noul asistent al secretarului de stat al Statelor Unite pentru Europa și Eurasia numit de administrația Donald Trump, John Heffern, este diplomat de carieră și a fost ambasador al SUA în Armenia în perioada 2011-2014. A mai deținut funcțiile de șef adjunct al misiunii americane de pe lângă sediul central al NATO de la Bruxelles și al ambasadei din Indonezia, precum și pe cea de asistent executiv al subsecretarului de stat american pentru afaceri politice. A mai lucrat, în diferite posturi, la misiunile diplomatice ale SUA din Japonia, Malaezia, Coasta de Fildeș și China.

Înainte de a intra în diplomație, Heffern a fost consilier al fostului senatorul republican John Danforth.

Galerie foto și documente



Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 ZVON / Dragnea și Vâlcov participau doar la discuții unde comisionul sărea de 10 milioane de euro! Ce rol avea ț…

2 Rechizitoriu DNA / Schema ingenioasă prin care „nașul” Mircea Sandu ar fi luat o șpagă de 200.000 de euro de la …

3 BREAKING A apărut a patra femeie, o tânără care susține că a fost violată de Gheorghe Dincă / DIICOT spune că nu…

4 Faceți diferența! Bulgaria cumpără F-16 de ultimă generație, de trei ori mai scumpe decât cele cumpărate de Ro…

5 Semnele de întrebare în comportamentul INML în cazul testului ADN asupra rămășițelor găsite în pădurea de lâng…

recomandări

Te ia DNA: Marian Pirnea

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Să mergi cu bicicleta pe sfoară în Alpi necesită ceva curaj