Victorie categorică a candidatului anti-Ucraina în Slovacia
Sondajele de opinie indicau un rezultat strâns, care nu s-a confirmat, între Peter Pellegrini, omul partidului de la putere, și Ivan Korcok, candidatul pro-european. Tema care a dominat campania a fost războiul din Ucraina, iar Pellegrini și partidele care-l susțin au declarat repetat că vor fi mult mai puțin dispuse să ajute Kievul.
Peter Pellegrini, candidatul coaliţiei naţionaliste de stânga aflate la putere în Slovacia și aliat-cheie al premierului populist Robert Fico, a câștigat alegerile prezidențiale din această țară, învingându-l în turul doi de scrutin desfășurat sâmbătă pe pro-occidentalul Ivan Korcok.
01:03Ivan Korcok și-a recunoscut înfrângerea și l-a felicitat pe Peter Pellegrini pentru victorie, într-o declarație susținută la sediul de campanie.
00:40Au fost numărate aproape 93% din voturi, iar Peter Pellegrini are 55,03%, Ivan Korcok 44,97%.
Prezența la vot a depășit 60%.
00:25Peste 80% din voturi numărate. Peter Pellegrini în continuare în față, cu 56,72%. Ivan Korcok - 43,28%.
Prezența la urne, estimată la 58,7%.
00:15După numărarea a 67% din voturi, Peter Pellegrini are 57,6%, iar Ivan Korcok 42,4%.
00:05Pellegrini este creditat, după numărarea a peste 50% din voturi, cu 59,31%, față de 40,68% pentru Ivan Korcok.
Prezența la urne sâmbătă, estimată la peste 57%, este cea mai mare din 1999.
Cea mai mare prezență la vot din ultimii 25 de ani
Observatorii de la Bratislava anticipau de altfel în cursul zilei că ar putea fi atinsă o prezenţă la vot de peste 50%, mult mai mare decât la ultimele alegeri prezidenţiale.
Mai mult, analiștii au estimat că o prezenţă ridicată la urne l-ar favoriza pe Pellegrini, clasat pe locul doi în primul tur de scrutin, care a încercat să mobilizeze alegătorii lui Stefan Harabin, clasat pe locul al treilea în urmă cu două săptămâni, cu un discurs anti-NATO (alianţă din care face parte şi Slovacia) şi pro-Rusia.
Pellegrini fusese devansat în primul tur de Ivan Korcok, un fost ministru de externe de orientare pro-europeană. Korcok a avut susţinerea opoziţiei progresiste şi liberale, cu o linie de susţinere a Ucrainei în faţa invaziei ruseşti şi împotriva executivului, pe care îl acuză că încalcă statul de drept cu măsuri precum eliminarea Parchetului anticorupţie sau atacuri împotriva presei.
Peter Pellegrini, un aliat-cheie al premierului Robert Fico
Robert Fico și partidul său populist de stânga SMER-SSD, aflat la guvernare, au câștigat alegerile parlamentare din septembrie anul trecut cu promisiunea de a opri ajutorul militar acordat Ucrainei și de a menține sprijinul pentru persoanele afectate de creșterea prețurilor.
Peter Pellegrini (48 de ani), fost prim-ministru și fost membru al SMER, a avut un rol-cheie în formarea coaliției de la putere și a declarat că rezultatele din primul tur au arătat că majoritatea nu dorește un președinte „liberal-dreapta-progresist” care ar intra în conflict cu guvernul. „Majoritatea din Slovacia și-a exprimat interesul de a avea un președinte care să apere interesele statului național”, a spus el.
Președintele Slovaciei nu deține multe puteri executive, dar are un rol în numirea guvernului și a celor din funcții înalte din justiție: Poate, de asemenea, să se opună prin veto la legi și să influențeze dezbaterea publică, așa cum a făcut deseori preşedinta în exercițiu, avocata liberală Zuzana Caputova.
În trecut, alegătorii slovaci au preferat să nu ofere partidului de la putere și președinția. Așa s-a întâmplat și în 2019, când Caputova a câștigat președinția, în condițiile în care sentimentul anticorupție din țară a afectat partidul lui Fico, care era la guvernare atunci.
Caputova a renunţat să mai candideze pentru a-şi reînnoi mandatul, invocând atacurile dure la care ea şi familia sa au fost supuse din partea guvernului de coaliţie ultranaţionalist venit la putere în toamnă și condus tot de Fico, care a catalogat-o chiar drept „agent al Washingtonului”.
„Aceste alegeri vor arăta dacă protestele în masă care au avut loc la Bratislava și în alte orașe mari în ultimele săptămâni sunt susținute și de oamenii care de obicei își exprimă dezaprobarea la secțiile de votare”, a declarat Radoslav Stefancik, analist politic la Universitatea de Economie din Bratislava.
