La sfârșitul lunii august, generalul Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al armatei ruse, anunța cu emfază că ofensiva de vară a Moscovei ar fi adus „victorii majore” în estul și sudul Ucrainei. Potrivit afirmațiilor oficialului rus, forțele Kremlinului ar fi capturat mii de kilometri pătrați de teritoriu, aproape 150 de localități, iar orașul Kupiansk – un nod-cheie în regiunea Harkiv – ar fi „aproape încercuit”.

Dar datele independente și analizele internaționale contrazic ferm această versiune optimistă a realității. În timp ce Kremlinul transmite semnale de triumf, experții occidentali, oficialii ucraineni și chiar bloggerii militari pro-ruși vorbesc despre un avans modest, obținut cu pierderi uriașe și cu costuri greu de justificat – atât umane, cât și logistice, scrie Moscow Times.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din Statele Unite, câștigurile teritoriale ale Rusiei din martie până în prezent se ridică la aproximativ 2.346 km² și 130 de localități – cu o treime mai puțin decât a susținut Gherasimov. În cazul Kupianskului, de exemplu, datele satelitare și sursele OSINT indică faptul că forțele ruse dețin controlul asupra a doar 6,3% din zona urbană, nu „jumătate din oraș”, așa cum a proclamat Statul Major de la Moscova.

Diferențele dintre realitate și raportările oficiale nu sunt întâmplătoare, ci fac parte dintr-o strategie de comunicare: pe de o parte, de a descuraja sprijinul occidental pentru Ucraina; pe de alta, de a menține moralul unei populații ruse tot mai obosite de război.

„Armata rusă nu a avut un plan coerent sau o ofensivă clar delimitată în perioada de primăvară-vară. Practic, ei avansează continuu din octombrie 2023, iar rezultatele – oricare ar fi ele – pot fi reinterpretate și prezentate drept succes”, explică analistul militar ucrainean Ivan Stupak.

În teren, însă, bilanțul real al verii rusești este departe de a fi unul favorabil Kremlinului. Nu a fost capturat niciun oraș major ucrainean. Singurul punct notabil este orașul Chasiv Yar din regiunea Donețk – o localitate strategică, redusă aproape complet la ruine după luni de lupte grele.

În rest, tentativele rusești de avans fie au fost oprite, fie au fost respinse. La Pokrovsk, de exemplu – un bastion ucrainean din Donețk – trupele ruse au ajuns la periferie, dar nu au reușit să preia controlul. În zona Dobropillia, după un avans inițial al rușilor, forțele ucrainene au lansat o contraofensivă localizată, recâștigând teren.

În Kupiansk – oraș eliberat de ucraineni în 2022 – luptele dure durează de peste un an, fără ca vreuna dintre părți să obțină un avantaj decisiv. Gherasimov susține că „jumătate” din oraș ar fi sub control rus, dar chiar și unii bloggeri militari pro-Kremlin contestă această afirmație.

Canalul pro-rus de Telegram „Anatoli Radov” nota recent că în jurul Kupianskului nu este vorba despre o ocupație clară, ci despre o „zonă gri”, unde unități izolate patrulează prin păduri, fără un control consolidat.

„Rușii ne presează constant. Suntem în criză de personal – unele unități au ajuns la 14% din efectiv. O retragere e inevitabilă, dar nu la dimensiunea pe care o proclamă Kremlinul”, a declarat Stupak.

Pe fondul lipsei de personal a Ucrainei, armata rusă a recurs la tactici de infiltrare – mici grupuri care străpung pozițiile ucrainene și aduc ulterior întăriri. Imaginile difuzate de Ministerul rus al Apărării, în care soldații plantează steaguri pe marginea orașului, sunt – potrivit experților – mai degrabă „spectacole regizate” decât dovezi ale unui control real.

Critici au venit chiar și din partea comentatorilor militari pro-ruși. „Această relatare despre ‘eliberarea’ Kupianskului ajunge direct pe masa Comandantului Suprem (Putin). Va trebui investigat cine a fost autorul acestor afirmații și ce dovezi le susțin”, a scris jurnalistul rus Yuri Kotenok.

Alți comentatori merg mai departe, acuzând conducerea armatei ruse că sacrifică soldați în operațiuni sinucigașe doar pentru a furniza imagini care susțin narațiunea oficială. „Asta este trădare! Nu înțelege nimeni, acolo sus, că ne distrug trupele de asalt?”, se arată într-o postare pe canalul pro-rus Yasinovataya: Donbas on the Frontline.

Costuri umane imense, rezultate discutabile

Ofensiva rusă din vara anului 2025 a avut un preț devastator. Potrivit estimărilor realizate de publicațiile independente Meduza și Mediazona, Rusia a pierdut aproximativ 220.000 de soldați de la începutul invaziei, în 2022. Doar în vara acestui an, analistul militar Yan Matveev estimează circa 30.000 de morți și până la 60.000 de răniți.

Metodele de luptă rămân brutale: asalturi masive, în valuri, în care supraviețuitorii unei prime linii de atac sunt urmați imediat de următoarele, până când o poziție este cucerită sau un întreg batalion este anihilat.

În unele cazuri, unitățile au suferit pierderi de până la 95% înainte de a fi declarate inapte pentru luptă – deși, conform regulamentelor, o unitate ar trebui retrasă după pierderi de 30-50%.

În paralel, armata rusă pare să fi limitat folosirea tehnicii grele. Pierderile de tancuri și blindate au scăzut, ceea ce sugerează că Moscova preferă să-și conserve resursele mecanizate, trimițând soldații în luptă cu echipamente cumpărate din donații sau din buzunarul propriu – echipamente care sunt, adesea, distruse rapid.

„Fără îndoială, armata rusă deține inițiativa operațională în acest moment”, admite Matveev. „Dar vara anului 2025 a demonstrat clar limitele capacității sale de a obține o victorie decisivă.”

Cu toate acestea, Kremlinul continuă să-și promoveze retorica triumfalistă, iar analiștii avertizează: președintele Vladimir Putin pare să creadă în propriile rapoarte cosmetizate. Iar acest lucru reduce și mai mult șansele unor negocieri reale de pace.