VIDEO „Ai avea curaj să te lași pe mâna ta?”/Provocarea momentului pentru studenții la Drept

,,Tu ai avea curaj să te lași pe mâna unui profesionist care a trecut prin facultate așa cum treci tu?" - este întrebarea ridicată de Clubul Studenților de la Drept și Administrație Publică, într-un clip video postat pe Facebook, făcut să atragă atenția asupra responsabilității pe care o care o au cei care își aleg un astfel de domeniu. Și nu doar avocații sau magistrații, ci și juriștii sau funcționarii publici. Într-un interviu pentru „Adevărul”, Mario Claudiu Chirica, studentul de la care a pornit clipul a vorbit despre frauda la examene și impactul pe termen lung.

FOTO Shutterstock

Clipul-manifestat postat pe rețele

,,Întrebare sinceră: Tu ai avea curaj să te lași pe mâna unui profesionist care a trecut prin facultate așa cum treci tu? Dacă răspunsul e ezitant, trebuie să recunoști că ai o problemă. Dar dacă ești la Drept sau Administrație Publică, avem cu toții o problemă. Asta pentru că juriștii sunt arhitecții societății moderne. (...) Dacă un jurist greșește, suferă o societatea întreagă. De aceea, fraudarea examenelor este inacceptabilă. Pregătirea noastră direct calitatea societății în care trăim" - spunea Mario Claudiu Chirica, președintele Clubului Studenților de la Drept și Administrație Publică, în clipul postat pe pagina asociației.

Tânărul este student în anul II la Drept, la Universitatea ,,Dunărea de Jos" din Galați, și visează la o Românie în care profesioniștii își fac treaba cu integritate, în slujba cetățeanului.

,,Fundamentul integrității se toarnă în sesiune"

Adevărul: Cum v-ați decis, în cadrul organizației studențești, să abordați subiectul fraudei la examene?

Mario Claudiu Chirica: Am decis să abordăm subiectul fraudei la examene atunci când am conceput campania de promovare a drepturilor și obligațiilor studenților. În timp ce ne gândeam la viitoarele postări din campanie, am realizat faptul că, uneori, în munca noastră de a reprezenta studenții de la noi din facultate, ajungem să punem foarte mult accent pe drepturi, pe când obligațiile sunt lăsate sub forma unei note de subsol în mai toate campaniile de acest fel din diverse centre universitare. Am ales în mod special subiectul fraudei la examene deoarece este obligația fundamentală a studentului. Dacă sărim peste etapa învățării, deturnăm însăși ideea de a forma viitori profesioniști.

Am vrut să le reamintesc studenților din Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și colegilor mei că o societate nu se poate repara doar cu legi bune, ci cu oameni pregătiți și integri care le aplică. Fundamentul integrității se toarnă acum, în sesiune.

Este încă un fenomen copiatul?

Consider că sunt de ajuns de multe mențiuni în mediul online în cu privire la această cultură a „scurtăturilor” încât cred că fenomenul există în continuare, și consider că nu este unul izolat, ci există la nivel național. Acest lucru este exacerbat mai ales de apariția diverselor modele de inteligență artificială, care pot să ofere răspunsuri în timp real, spre deosebire de clasicele „copiuțe” care necesitau timp și efort pentru a le pregăti, și chiar și acolo erau șanse să reții ceva la final.

,,Lumea se desensibilizează la situațiile de fraudă și le văd ca o parte obișnuită din cursul societății"

Ce se întâmplă atunci când vorbim nu despre examene, ci despre lucrările de licență?

În cazul lucrărilor de licență, în măsura cunoștințelor mele de la colegii din ani mai mari, procesul este foarte atent monitorizat, începând de la alegerea temei și până la prezentare, fiind multipli pași intermediari și verificări pentru a se asigura profesorii coordonatori că lucrările vor fi gata la timp și că respectă exigențele impuse. Știm de existența acelor servicii care se oferă să redacteze lucrări de licență, însă calendarul impus de profesori face ca strecurarea unei lucrări neoriginale să implice mai mult efort decât dacă ar scrie pe cont propriu și cu sprijinul cadrelor didactice.

Mario Claudiu Chirica, președintele Clubului Studenților de la Drept și Administrație Publică

Crezi că exemplul politicienilor/oamenilor din mediul universitar despre care iese la iveală că au plagiat în lucrările de doctorat determină tinerii să nu apeleze la astfel de metode sau, din contră, li se arată că se poate și așa?

Consider că prin volumul de astfel de cazuri care ni s-au afișat în ultima perioadă, lumea se desensibilizează la situațiile de fraudă și le văd ca o parte obișnuită din cursul societății. Astfel, eforturile pot ajunge mai degrabă în zona de „cum mă ascund mai bine” decât de a depune volumul de muncă necesar pentru a redacta aceste lucrări de doctorat.

Vorbeai în clip despre importanța strategică a profesioniștilor din Drept în societate. Crezi că tinerii conștientizează când aleg un astfel de domeniu responsabilitatea uriașă? Care este sfatul tău pentru cei care vor să urmeze o facultate de Drept?

Cred că majoritatea studenților care se hotărăsc să urmeze studiile la specializarea Drept nu conștientizează, în momentul alegerii, responsabilitatea pe care o implică acest domeniu, situație în care m-am regăsit inclusiv eu la început de drum. Din ceea ce am observat, sunt mulți cei care aleg această specializare având în vedere cu prioritate partea financiară, fiind încurajați de sumele de bani care pot fi câștigate urmând o profesie în domeniul juridic. Sfatul meu pentru cei care vor să urmeze o facultate de drept este să caute metode prin care să se apropie cât mai mult de acest domeniu, fie prin voluntariat, fie prin oameni care sunt deja într-o profesie sau care sunt studenți la facultate, în așa fel încât să observe pe propria piele dacă ar fi ceva ce ar putea să facă toată viața. Inclusiv noi, prin Clubul Studenților de la Drept și Administrație Publică, avem în vedere organizarea unei campanii de promovare a specializărilor facultății noastre nu din perspectiva de a atrage cât mai mulți studenți, ci pentru a le prezenta ce implică, cu bune și cu rele, astfel încât atunci când își aleg facultatea să facă o decizie informată.

,,Dacă juriștii și funcționarii publici și-ar face treaba ca la carte, România ar deveni, în primul rând, o țară predictibilă pentru cetățeni"

Administrația Publică poate fi percepută drept o zonă în care după facultate obții un loc bine plătit și sigur la stat. Cât de nocivă este această mentalitate și cum ar trebui privit de fapt domeniul?

Consider că siguranța financiară și condițiile de muncă în cadrul instituțiilor statului sunt unele dintre principalele puncte de atracție pentru toți cei care vizează o carieră în administrația publică, și nu este neapărat un lucru greșit. Problema este că nu este departe perspectiva în care unii consideră că, o dată ajunși pe un post într-o instituție, nu este nimic ce le poate afecta locul de muncă, pe când ar trebui să fie măsurată constant performanța acestora și adaptabilitatea lor la tendințele societății. Cu atât mai mult, pregătirea studenților la Administrație Publică este cel puțin la fel de importantă, având în vedere riscul care există ca, din lipsă de pregătire, să se creeze blocaje instituționale, lucru care este asociat cu timp și bani pierduți.

⁠Cum ar putea arăta România dacă majoritatea profesioniștilor din Drept și Administrație Publică și-ar face treaba ca la carte?

Dacă juriștii și funcționarii publici și-ar face treaba ca la carte, România ar deveni, în primul rând, o țară predictibilă pentru cetățeni. Aceștia ar ști că legea este lege, iar dosarele nu ajung să strângă praf în holurile instanțelor de judecată. Chiar dacă schimbarea nu vine peste noapte, un corp solid de profesioniști integri în Drept și Administrație Publică ar reda cel mai important lucru care ne lipsește azi: încrederea cetățeanului în stat. Asta ar fi piatra de temelie pentru o Românie modernă.