În Transilvania se deschide traficul pe cel mai scump drum expres construit până acum în România dacă ne raportăm la costul per kilometru, scrie hotnews.ro . Deși scurt, „ciotul” care leagă A3 de DN1 în zona Tureni este important „cât o autostradă întreagă” pentru că, în sfârșit, scoate traficul dintr-un oraș pe care toți șoferii care aveau treabă în Cluj-Napoca erau forțați să-l străbată. Și totuși, de ce a fost așa de scump acest proiect?

Noua șosea de mare viteză care va fi deschisă traficului joi, potrivit surselor hotnews.ro , are o lungime de aproximativ cinci kilometri. Drumul expres va face legătura între Autostrada Transilvania A3 și Drumul Național DN1, lângă localitatea Tureni însă deși e vorba de un „ciot”, o bucată foarte scurtă de șosea de mare viteză, importanța acestuia e „cât o autostradă întreagă”, spun experții.

Tronsonul face parte dintr-un proiect mai mare, DEx 4 Turda – Dej, dar bucata aflată acum la inaugurare va avea principalul scop să scoată mare parte din traficul de tranzit A3-DN1 spre Cluj-Napoca, din municipiul Turda și va permite descărcarea traficului pe direcția Cluj-Napoca mai aproape de oraș.

Contractul, care avea termen oficial de finalizare în februarie 2025, a fost semnat în 2023 cu asocierea Dimex 2000 (lider) – Autotehnorom – OPR Asfalt – OBRAS Publicas y Regadios – CON-A. Valoarea proiectului este de 562 milioane de lei, adică 110 milioane de euro.

Împărțit la lungimea sa, rezultă un cost de aproape 22 milioane de euro per kilometru de drum expres, practic cel mai scump drum expres construit până acum în România. De ce?

5 kilometri pe hârtie, aproape dublu în teren

Surse din Ministerul Transporturilor apropiate de proiect au explicat pentru HotNews.ro că proiectul, deși unul aparent scurt, este de fapt mai lung dacă sunt luate în calcul și bretelele de legătură, că este foarte lat pe alocuri și presupune mai multe pasaje și viaducte, la pachet cu o serie de lucrări de stabilizare și consolidare a dealurilor pe care le străbate.

„Sigur, el apare cu 5 km lungime, dar dacă luăm în considerare și bretelele de legătură din cele două noduri rutiere – cu DN1 și cu A3 – ies în total vreo 12-13 km de drum. Apoi, dacă vă uitați că în apropiere de nodurile rutiere drumul este foarte lat, la un moment dat sunt în total opt benzi”, a explicat pentru HotNews un oficial din Transporturi.

Concret, constructorul a avut multe lucrări de realizat într-o distanță foarte scurtă – cei 5 km. Sunt două pasaje peste autostradă, dintre care unul foarte înalt pentru traversarea DC 85 (minutul 06.00 din video de mai jos). Execuția acestui pasaj a însemnat și numeroase lucrări de consolidare a dealului, de-o parte și de alta a drumului expres.

Opt benzi pe o distanță de 400 de metri

Mai există și un pod peste un drum agricol, dar și un pod mai lat peste pârâul Valea Racilor (minutul 08.16 din video de mai jos). Acel pod lung de aproape 250 de metri face parte practic din nodul rutier cu DN1, astfel că podul și platforma drumului acomodează câte trei benzi pe sens pentru bretelele de descărcare/încărcare a traficului spre și dinspre DN1.

De altfel, similar, la intersecția cu A3, Drumul Expres are pe o distanță de aproape 400 de metri o platformă foarte lată, acomodând opt benzi, câte patru benzi de circulație pe sens pentru că asimilează și câte două benzi de circulație care vin dinspre/spre autostrada Transilvania (minutul 03.55 din video de mai jos).

Bretele „nejustificat de lungi”, „consolidări supradimensionate”

Proiectul „ciotului” de drum expres de la Tureni este, însă, criticat de experții care monitorizează implementarea proiectelor de infrastructură din țară pentru că ar fi excesiv de complicat, și pe cale de consecință nenecesar de scump.

Asociația Pro Infrastructură, una dintre cele mai active organizații din societatea civilă pe partea de infrastructură, spune că proiectul primește „o bilă neagră” pentru bretelele „nejustificat de lungi” cu care drumul expres se conectează la A3, bretele care sunt limitate la 60 km/h. „Ori lungi și rapide, ori scurte și lente”, spune Asociația.

„E vorba de bretelele lungi care sunt limitate la 60 de km/h, deși poți merge liniștit cu 80-90 km/h pe ele, e un lucru frustrant. Apoi sunt 2 noduri rutiere, mai ai podul pe unde trece DC85 care putea fi altfel gândit, nu acel pod super înalt, și mai sunt foarte multe consolidări care sunt supradimensionate, cum sunt zidurile de sprijin”, explică pentru HotNews.ro Ionuț Ciurea, directorul Pro Infrastructura.

„Aceste costuri mari sunt justificate de complexitatea lucrărilor, însă aceasta complexitate putea fi redusă de către proiectant. Vorbim de risipă, nu de vreo șmecherie”, spune Ciurea.

Pe de altă parte, Pro Infrastructura spune că proiectul are și părți pozitive. „Cum ar fi parapetul median din beton sau prezența parapetului separator în noduri, pe bretelele unde există trafic în ambele direcții”, spune Ciurea.

HotNews.ro a solicitat Companiei de Drumuri o serie de explicații privind soluțiile tehnice aprobate în Proiectul Tehnic. Până la momentul publicării acestui material răspunsul nu a venit. Vom publica explicațiile CNAIR de îndată ce le vom primi.

„Un ciot cât o autostradă”

„E un ciot la fel de important ca o autostradă întreagă”, a apreciat pentru HotNews.ro Ionuț Ciurea. „Elimină traversarea Turdei pe relația Sebeș – Cluj-Napoca, un dop de trafic urât cu pasiune de șoferi”, spune reprezentantul Pro Infrastructura.

Despre acest proiect Asociația Pro Infrastructura spera chiar în 2024 chiar la o inaugurare anticipată, însă în cele din urmă proiectul a ratat chiar și termenul oficial din februarie.

Ciurea spune că, deși „au dezamăgit”, constructorii au „circumstanțe atenuante”.

Întârziere de 5 luni

„E primul lor proiect major și relieful este dificil. E mereu foarte dificil pentru companiile relativ mici, care au făcut doar [drumuri] județene și clădiri, să treacă din diviziile inferioare în Liga 1: alți bani – vorbim de alt cashflow, asta e marea problemă, altă presiune, altă anvergură tehnică”, consideră expertul.

„Una peste alta, cei de la Dimex trebuie să-și asume cu bune și rele prima prestație în liga rutieră națională, absorbind fără pauze în șantier șocul insolvenței Autotehnorom și plecarea din asociere a OPR Asfalt. Întârzierea de 5 luni este semnificativă dar nu dezastruoasă, mai ales dacă ne uităm la alți constructori cu pretenții”, consideră Asociația Pro Infrastructura.

Drumul Expres DEx4 A3 – DN1 (Tureni)

Distribuie Distribuie Comentarii