VIDEO N-a avut curaj să-i schimbe!

VIDEO N-a avut curaj să-i schimbe!

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a declarat miercuri ca nu este oportuna declansarea mecanismului institutional de revocare a procurorului general, Augustin Lazar, si a sefei DNA, Laura Codruta Kovesi, dupa ce a evaluat activitatea sefilor celor doua institutii, in urma deciziei Curtii Constitutionale care a stabilit ca DNA si-a incalcat atributiile constitutionale prin anchetarea unor presupuse ilegalitati in procesul de adoptare a celebrei OUG 13.

Acesta a subliniat insa ca este "oportuna necesitatea instituirii unei atente monitorizari, a unei obligatii de raportare a activitatii procurorilor de la DNA, DIICOT, PICCJ, o autoritate pe care trebuie sa o exercite ministrul Justitiei, fara ingerinte in activitatea procurorului de a da solutii, pentru a identifica modul in care procurorii inteleg sa respecte limitele de competente" constitutionale si legale.

Acesta a precizat ca monitorizarea se va exercita "ca un mecanism care sa dea eficienta, consistenta prevederilor art 132 din Constitutie, de exercitare a autoritatii ministrului Justitiei asupra procurorilor".

Acesta a subliniat ca echilibrul constitutional "a fost restabilit de CCR prin pronuntarea deciziei, fara alte masuri extraconstitutionale", respectiv faptul ca "procurorii nu pot ancheta ministri, parlamentari, autoritati decidente in opera de legiferare, indiferent de nivelul normativ pe care il adopta, nu pot ancheta oportunitate, constitutionalitate, circumstante".

Tudorel Toader a mai spus ca a realizat singur evaluarea celor doi procurori, fara ingerinte din exterior.

Declaratiile lui Tudorel Toader:

Sa stabilim termenii procedurali. In intervalul de timp trecut, am intocmit un raport de evaluare de 19 pagini

Propunerea mea e sa nu citesc cele 19 pagini, ar lua prea mult timp, le prezinta in sinteza, voi puncta reperele importante si voi posta pe pagina internet a MJ raportul complet

Aceasta evaluare a procurorului general al Romaniei si a procurorului sef al DNA a survenit in contextul in care Guvernul a adoptat OUG 13/2017 iar DNA a procedat la anchetarea circumstantelor adoptarii respectivei ordonante

In urma anchetei, presedintele Senatului a sesizat CCR cu existenta si constatarea existentei unui conflict juridic de natura constitutionala

In acest context am procedat la evaluarea activitatii

Cand am anuntat evaluarea, au aparut reactii diferite legate de competenta mea de a proceda la evaluare

Daca nu eram sigur, daca nu aveam certitudinea competentei, nu faceam afirmatia si respectiva evaluare

Art 132 din Constitutie spune ca procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, impartialitatii, controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justitiei

Care au fost reperele in realizarea evaluarii

Am solicitat informari de la cele doua autoritati, Parchetul General si DNA, pe care le-am primit, complete si la timp

Am avut intalniri punctuale cu sefii celor doua autoritati

Am vazut ca s-au facut speculatii cu privire la momentul in care au venit cei doi procurori sefi, va asigur ca am realizat aceasta evaluare in deplina concordanta cu legea si fiecare dintre cei doi au venit in mai putin de 10 - 15 minute din momentul in care i-am invitat

Suprapunerea cu vizita ambasadorului SUA a fost o pura coincidenta

Am observat reactiile publice fata de OUG 13, de decizia CCR, pe toate acestea luandu-le in considerare

Am observat reactiile publice fata de OUG 13, de decizia CCR, pe toate acestea luandu-le in considerare

Premisa acestei evaluari, a functionarii normale a statului de drept, este aceea ca fiecare autoritate sa ramana in matca ei constitutionala

Statul de drept are o arhitectura bine conturata si delimitata

Autoritatile au competente complementare si sa-si respecte corect competentele

Ce spune decizia CCR: A existat un conflict juridic, de natura constitutionala, generat de ancheta procurorilor DNA asupra membrilor guvernului

Ne mai spune ca aceasta ancheta, ingerinta in activitatea de legiferare e de o gravitate foarte mare, incalcand principiile legii fundamentale iar pe viitor procurorii nu pot ancheta astfel de proceduri de adoptare a actelor normative

Echivaleaza cu o incalcare grava a principiului separarii puterilor in stat

DNA si-a arogat competenta de a efectua o ancheta intr-un domeniu ce excedeaza cadrul legal ce poate duce la un blocaj institutional

Ministerul Public a creat o presiune asupra membrilor guvernului care afecteaza buna functionare a sa, avand drept consecinta intimidarea legiuitorului delegat de a-si indeplini atributiile constitutionale

Cateva precizari. Cine a realizat evaluarea. Eu, personal

Am realizat evaluarea fara nicio presiune, fara nicio ingerinta, fara nicio sugestie de la absolut nimeni strain de ministerul Justitiei

Nu am verificat solutii din dosare, nici nu ar fi fost posibil. Procurorul are autoritatea sa decida in legatura cu soarta unei anchete, se supune administrativ procurorului sef ierarhic superior dar toti isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului Justitiei, despre care din pacate in ultima perioada nu s-a vorbit

Un lucru trebuie sa fie foarte limpede: justitia in Romania se infaptuieste de judecator, independenta e garantata de CSM iar autoritatea e exercitata de ministrului Justitiei

Imi voi exercita pe deplin aceasta autoritate de ministru asupra activitatii desfasurate de procuror fara a face ingerinta pe solutii

Am verificat modul in care DNA, Parchetul General s-au raportat la valorile constitutionale, pentru ca statul de drept nu functioneaza daca autoritatile nu-si exercita cu loialitate si corect atributiile care ii revin

Am urmarit modul in care procurorul de la DNA sau de la PICCJ s-a limitat la valorile constitutionale

A fost conflict juridic pentru ca procurorul a iesit din marja lui de competenta si a intrat in zona legiuitorului delegat, a Guvernului

CCR a stabilit si remediul de urmat: procurorii nu pot ancheta ... a restabilit echilibrul constitutional intre autoritati

Procurorii nu pot ancheta ministri, parlamentari, autoritati decidente in opera de legiferare, indiferent de nivelul normativ pe care il adopta, nu pot ancheta oportunitate, constitutionalitate, circumstante

In activitatea CCR, au fost pronuntate numeroase decizii de conflicte juridice de natura constitutionala

Toate conflictele care au fost sesizate si constatate au fost conflicte de competenta pozitive si niciunul negativ. Nimeni nu s-a derobat de competenta pe care o are, fiecare a uzurpat ceva din competenta celeilalte autoritati

E o tentatie a puterii de a se extinde si mai mult, de a acapara mai multa putere din zona altei puteri

Am selectat mai multe astfel de conflicte, constatate de CCR si ca exemplu in 2008, intre ministerul Public, PICCJ, si cele doua camere ale Parlamentului

Era vorba de procedura de urmat in cazul in care se formulau cereri pentru urmarirea penala a membrilor guvernului care erau si parlamentari

A fost o speta, eram si eu acolo, foarte interesanta. In constitutie se spune ca avizul poate fi dat de camera, senat sau presedinte dupa caz, dar nu se stia unde merge procurorul

Am intrebat la cine se adreseaza cererea si raspunsul a fost la cine credem ca il da mai usor

Intr-un stat competenta o stabileste legiuitorul, nu tu, tu stabilesti competente la tine acasa

Atunci, CCR a constatat un conflict si a statuat ca pe viitor avizul se cere la camera, daca e deputat, senatului, daca e senator, sau presedintelui daca nu e parlamentar

Un alt conflict intre ICCJ, Parlament si Guvern

ICCJ a apreciat ca anumite norme legale sunt neconstitutionale. Ori judecatorul, indiferent de instanta nu verifica constitutionalitatea unei legi, nu abroga o lege, nu o repune in vigoare, nu adauga la lege, trebuie doar sa o interpreteze

Asadar, cele doua decizii exemplificate evidentiaza o varietate de situatii in care autoritatile publice de rang constitutional si-au incalcat reciproc competententele iar remediul a fost realizat de CCR prin pronuntarea deciziilor de constatare a conflictului, prin aratarea cauzelor, indicarea procedurii de urmat, ce nu mai trebuie facut pe viitor

Fara a antama concluziile, o concluzie intermediara e urmatoarea: echilibrul a fost restabilit de CCR prin pronuntarea deciziei, fara alte masuri extraconstitutionale

Raportul are si o parte de oportunitate

In acest context in care indiscutabil DNA si-a arogat o competenta pe care nu o avea, si-a asumat o atributie pe care nu o avea, pentru ca nu ar mai separatia puterilor daca procurorul ar legifera

Partea a doua vizeaza oportunitatea, necesitatea declansarii unor mecanisme de sanctionare in limite legale pe care legea le pune la dispozitie, alta decat cele constatate prin conflictul juridic

Analiza s-a deplasat din sfera elementelor de constitutionalitate in cea a oportunitatii

Se impune o analiza contextuala. O aceeasi fapta comisa intr-un anumit context are un plus de gravitate date fiind imprejurarile decat o fapta comisa in alt context

Sub aspectul oportunitatii, analiza s-a facut in contextul in care Romania se afla sub MCV

Sistemul judiciar are multe probleme de remediat. Avem o practica inca neunitara, de natura sa incalce egalitatea in fata legii

E nefiresc ca o parte judecata sa primeasca o anumita solutie la Constanta si alta la Oradea

Avem probleme cu privire la inflatia legislativa

Avem legi atat de modificate si complicate incat uneori si noua ne e greu, trebuie sa relecturam ca sa vedem vointa legiuitoriului daca e cea de la inceput

Niciodata legiuitorul nu a dat o lege de interpretare prin care sa arate vointa originara, nu cea de azi

Rapoartele de monitorizare au cele 12 conditionalitati, am trimis o adresa la toate autoritatile implicate, in spiritul colaborarii dintre autoritati

Informarile punctuale realizate releva derapaje institutionale in sensul unor actiuni cel putin exagerate din partea DNA, derapaje care au produs reactii negative in media si la opinia publica

Veti spune ca si societatea e divizata

Cert e ca societatea a trait aceasta emotie colectiva, a avut aceasta preocupare fata de procedura de legiferare si de respectarea principiilor statului de drept

Din perspectiva derapajelor, DNA nu poate functiona decat in acord cu rigorile statului de drept

Derapajele institutionale nu pot fi justificate prin invocarea combaterii coruptiei, pentru ca nu avem o ierarhie e valorilor, pentru ca in numele apararii unei valori nu iti e permis sa incalci o alta valoare

Constitutia spune ca ingerinta in viata privata trebuie sa fie proportionala cu scopul urmarit, nu care cumva in numele unui obiectiv generos sa incalci alte valori cel putin egal protejate

Constitutia stabileste obiectivele asumate la nivel national si european, international

Aceste valori, cu respectarea filtrului de constitutionalitate, a preemptiunii nivelului cel mai ridicat de protectie, se regasesc in programul de justitie din programul de guvernare

Sa nu imi spuneti ca intru in zona politica, dar in partea pe justitie se vorbeste despre aceste valori care trebuiesc protejate

Consideram oportuna necesitatea instituirii unei atente monitorizari, a unei obligatii de raportare a activitatii procurorilor de la DNA, DIICOT, PICCJ, o autoritate pe care trebuie sa o exercite ministrul Justitiei, fara ingerinte in activitatea procurorului de a da solutii, pentru a identifica modul in care procurorii inteleg sa respecte limitele de compentete

Aceasta monitorizare se va exercita ca un mecanism care sa dea eficienta, consistenta prevederilor art 132 din Constitutie, de exercitare a autoritatii ministrului Justitiei asupra procurorilor

Evaluand toti factorii de constitutionalitate, legalitate si oportunitate am apreciat ca in acest moment nu este oportuna declansarea mecanismului institutional de revocare a procurorului general si a sefei DNA


Citește și:

populare
astăzi

1 Retragerea lui Piedone a devenit o chestiune de zile...

2 Foarte interesante amănunte...

3 Nu le zice rău Ciucă...

4 Era omul Rusiei? / O anchetă de contraspionaj duce la demiterea comandantului polonez al EUROCORPS, locotenent-generalul Jaroslaw Gromadzinski

5 „Le-am spus atunci, foarte clar: Într-o lună începe războiul”