Avem pământuri rare, iar Uniunea Europeană vrea ca până în 2030 să extragă o bună parte din necesar de pe continent. Uniunea finanțează exploatări miniere în 13 state, iar România are trei proiecte mari: grafit, magneziu și cupru.

ROMÂNIA TE IUBESC a filmat în mine unde se pregătesc exploatările viitoare.

Modul în care a evoluat societatea, viața noastră de zi cu zi, ne determină să depindem tot mai mult de tehnologii, produse și bunuri la fabricarea cărora e nevoie de multe materii prime, folosite puțin spre deloc în decadele anterioare.

Trăim într-o lume a cipurilor, semiconductorilor și senzorilor de înaltă fidelitate, a computerelor de buzunar și a bateriilor electrice care pun mașinile în mișcare. Omenirea are medicină tot mai modernă, cu aparatură performantă, dar și o industrie militară tot mai sofisticată, plus domeniul energiei nucleare, sau al energiei verzi, ori industria aerospațială.

Pentru toate, e nevoie de o serie de materiale critice, considerate mai nou strategice, în fapt o serie de minereuri și metale rare. De curând, China a anunțat că va opri exportul tuturor materiilor critice din exploatările naționale, iar vestea a produs fiori reci pe mapamond.

Iar în țara vecină, Ucraina, se bate tot mai mult moneda pe preluarea de către americani a rezervelor de pământuri rare, pentru o pace cu Rusia.

Avem milioane de tone de zăcăminte strategice

Uniunea și-a propus ca până în 2030 să își asigure 10% din producția internă de minerale critice, adică din mine și cariere europene. E o nouă geopolitică a aprovizionării, în care se conturează o distanțare între Europa, Statele Unite și China, dar și pe fondul războiului pornit de Rusia în Ucraina.

Un context în care se pune accent pe independență energetică și industrial și pe trecerea la tehnologiile viitorului. Metalele rare au devenit noua provocare în economia mondială, iar România, posesoare de resurse importante, a intrat în centrul atenției la nivel european.

Deținem zăcăminte care odinioară aveau doar valoare științifică, dar acum sunt o avuție tot mai prețioasă, mai ales că alții nu le au. Avem omologate milioane de tone de rezerve geologice al căror conținut este atractiv, dar domeniul rămâne unul secretizat, netransparent, cu munți de informații clasificate, adică taman invers decât în alte state auropene. Punem preț pe secretizare, când altul e secretul care ar trebui să ne preocupe.

Bogdan Ivan, ministrul Economiei: ”Nu ne permitem ca acum, când avem această zbatere mondială între Statele Unite, care caută metale rare și China, noi să stăm cu zăcământul în subsolul României și să îl conservăm că poate- poate ne va face altcineva treaba”.

Mihai Cernăianu, acționar companie de explorare și exploatare: ”Chiar trebuie să se înțeleagă pe ce stăm”.

Sunt vremuri în care accentul se pune pe valorificarea inteligentă a resurselor, iar Uniunea Europeană cere diversificarea furnizorilor de materii prime rare și dezvoltarea unităților de producție în statele membre.

Noi am închis mineritul haotic, am abandonat rezerve importante, omologate și am pus toată metalurgia pe butuci. Avem potențial de dezvoltare a industriei miniere și, cel puțin declarativ, avem și voință. Ne trebuie însă și iscusința de profita de aceste vremuri, în care Uniunea își recalibrează poziția pe plan international, într-o Europă în care se regândesc parteneriate strategice și sunt vizate noi priorități economice.

Companiile de profil abia așteaptă redeschiderea mineritului în România. Iar echipa de la România Te Iubesc a reușit să filmeze, în exclusivitate, lucrări speciale de foraj pentru identificarea unor materiale critice, în inima munților de la noi.

Comisia Europeană finanțează trei proiecte de minerit pământuri rare din România

La începutul anului, Comisia Europeană a anunțat că va finanța 47 de proiecte de minerit pentru materii critice, în 13 state membre, iar România este printre ele. Avem trei proiecte, pentru care Uniunea dă în total 615 milioane de euro, bani divizați pentru o explotare de grafit, la Baia de Fier, în Gorj, dar și pentru o carieră de magneziu, la Budureasa, în Bihor și o exploatare de cupru, la Rovina, în Hunedoara. Teoretic, din acest moment, toate cele trei investiții, una a statului și două private, devin proiecte strategice și ar trebui privite ca atare la nivel național și european.

Sirn Halga, director companie: ”Ar trebui ca statul român să faciliteze și să urgenteze procesul de aurizare a acestor trei proiecte strategice”.

Am discutat despre aceste trei amplasamente și despre potențialul României cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru strategie industrială, de la Bruxelles.

Stephane Sejourne, comisar european, vicepreședinte Comisia pentru strategie industrială: ”România e considerat un stat cheie”.

Bogdan Ivan, ministrul Economiei: ”Odată declarate aceste proiecte strategice pentru întreaga Uniune Europeană, înseamnă că procedurile de autorizare sunt simplificate”.

Teoretic, statul român, prin guvern și ministerul Economiei, își asumă aceste zone de valorificare a zăcămintelor pentru că orice solicitant trimite proiectul către statul român, iar acesta, mai departe, îl depune la Comisia Europeană.

Practic, rămâne de văzut dacă și beneficiarii celor trei finanțări de acum și ceilalți viitori vor reuși să se încadreze cu proiectele în legislația care prevede și restricții de mediu și administrative sau de construcții.

Pentru că astfel de exploatări presupun devieri de râuri, escavarea masivă a unor zone, defrișări, amenajare de galerii, plus drumuri industriale, prin zone verzi. Dar statul, dacă își asumă astfel de proiecte, ar trebui să se asigure că pot fi duse la îndeplinire. Cele trei investiții aprobate la nivel european în 2025 ar putea da startul aprobării altor exploatări similare, pentru că proiecte se pot depune an de an.

În anii 90, scoteam de 4 ori mai mult grafit decât reușește acum Norvegia, liderul Europei. Zăcământul este unic în lume

Suntem la Baia de Fier, în județul Gorj, la doi pași de Peștera Muierilor. Aici, până anul trecut, era sediul administrativ și zona de prelucrare a grafitului, dintr-o mină și o carieră aflate la câțiva kilometri distanță.

Am filmat aici în urmă cu 2 ani, când toate clădirile erau în picioare. Între timp, totul a fost demolat, iar deținătorii fostei exploatări pregătesc terenul pentru proiectul finanțat cu bani europeni. Perimetrul aparține Salrom, Compania Națională a Sării. Șeful sucursalei Salrom Vâlcea explică.

Dumitru Crețu, director sucursala Salrom: ”Cu durere în suflet am demolat aici, va fi o tehnologie nouă”.

În Baia de Fier, grafitul a fost exploatat intens în două perimetre miniere. 40.000 de tone din acest mineral erau produse annual, dar pe la sfârșitul anilor 90 exploatarea a fost catalogată ca fiind nerentabilă, așa că activitatea minieră a fost închisă.

În timp, grafitul a căpătat o importanță uriașă la nivel mondial pentru că este tot mai utilizat în construcția bateriilor, inclusiv pentru mașinile electrice, dar și pentru multe alte echipamente electrice sau aliaje superioare, necesare și pentru panouri solare. Din grafit se poate obține grafen. Iar o tonă de grafen se vinde cu cel puțin 200.000 euro.

Grafenul este considerat materialul minune, fiind cel mai bun conductor de electricitate și căldură din lume. Este folosit în special în industria auto, pentru bateriile mașinilor electrice. China e cel mai mare producător, dar se obține și în Brazilia sau Madagascar. Grafenul este un material subțire, derivat din grafit, și are costuri mari de producere. În anii 90, de la Baia de Fier se scoteau în jur de 40.000 de tone de grafit pe an, iar în prezent, Norvegia, adică liderul din Europa în materie de grafit, nu scoate mai mult de 10.000 de tone, adică de 4 ori mai puțin.

Bogdan Ivan, ministrul Economiei: ”Ne pregătim cu al doilea proiect, cel de prelucrare a grafitului în grafen, proiectul e în faza de lucru”.

Înainte de 89 și chiar până la începutul anilor 2000, la Baia de Fier se obținea grafit umed și grafit uscat, din cariera de la Ungurelașu, și din galerii de mină aflate în versanții de lângă sediul administrativ. Iar șeful sucursalei Salrom a fost în trecut directorul exploatării de grafit și vorbește de un portofoliu, în trecut, cu aproape 100 de clienți, care solicitau minereu de grafit.

Dumitru Crețu, director sucursala Salrom: ”Se mergea cu o producție lunară de 1.200 de tone de minereu brut. Grafitul era 30% din minereul brut”.

Cariera poate fi redeschisă repede, ar fi nevoie de reabilitarea unui drum forestier, la fel cum repede se poate intra și în galeriile de mină. Am pătruns în munte, să vedem cum s-a păstrat locul.

”Aici e o șicană și există o galerie direcțională. Poate fi repede redeschis oricând, se poate amenaja, există stabilitatea zonei respective”.

Gheorghe Popescu este profesor emerit la Facultatea de Geologie a Universității București și fost șef al catedrei de Mineralogie. A studiat toată viața rezervele de zăcăminte de la noi și afirmă că avem locuri unice în lume, iar zăcământul de grafit de la Baia de Fier este un unicat, cel puțin la nivel european, calitatea minereului fiind una extraordinară.

Prof. dr. Gheorghe Popescu, profesor de geologie: ”Grafenul îl obțin astăzi doar țările super tehnologizate, adică Statele Unite și China”.