Șefa Înaltei Curți – Lia Savonea, președintele CSM – Gheorghe Odagiu și judecătorul CSM Alin Vasile Ene au fost marți protagoniștii unei ședințe transmise live de aproape o oră a CSM în care au înfierat-o pe judecătoarea Grațiela Milu pentru o postare pe facebook în care aceasta a prezentat, cu statisticile CSM, faptul că delegarea pe funcții de conducere în instanțe a devenit regula în sistemul de justiție.

• Grațiela Milu a prezentat săptămâna trecută o statistică a modalităților de ocupare a funcțiilor de conducere din instanțe, din care rezultă că aproape două treimi dintre acestea sunt ocupate prin delegare, nu prin concurs.
• Vezi aici înregistrarea video integrală a ședinței de marți de la CSM

Primele acuzații au venit de la președintele CSM, Gheorghe Odagiu, care a acuzat-o pe judecătoarea Grațiela Milu că a publicat doar statistici fără context. El a spus că ar exista multe instanțe, mai cu seamă judecătorii, în care nu există magistrați care să aibă condițiile cerute de lege (vechime) sau care nu vor să se prezinte la concursurile pentru posturile de conducere. Odagiu a dat ca exemple judecătoriile din Hațeg și Lehliu Gară și a întrebat-o pe judecătoarea Milu de ce nu a publicat și contextul legat de situația obiectivă din aceste instanțe.

Judecătoarea Grațiela Milu a replicat spunând că ea a atras atenția asupra unui fenomen care depășește câteva situații punctuale fără soluție și a elaborat despre nocivitatea delegărilor repetate în funcții de conducere.

După mai multe întrebări ale șefului CSM legate de situații punctuale de la Judecătoriile Hațeg și Lehliu Gară, judecătoarea a spus ”Mulțumesc, cred că e suficient acest interogatoriu”.

Ea a explicat că ”sunt cifre rezultate din informații publice afișate pe site-ul CSM. V-am cerut aceste statistici, mi s-a refuzat. După 3 ani, când lucrurile continuă cu o frecvență și mai mare, am făcut aceste calcule”.

Ulterior, alți membri ai CSM i-au cerut soluții judecătoarei Milu și au întrebat-o cum s-ar putea ocupa prin concurs dacă nu participă nimeni. De asemenea, au întrebat-o dacă ea a amânat ca judecător pronunțarea unor sentințe și dacă a fost în vizită prin instanțe.

Judecătorul Alin Vasile Ene, cunoscut pentru criticile publice la adresa președintelui Nicușor Dan și a premierului Ilie Bolojan, a acuzat-pe Grațiela Milu că a scris un text ”tendențios” și că a prezentat ”jumătăți de adevăr, care se numește manipulare”.

Replica Grațielei Milu: ”Vă rog să nu mă acuzați public de manipulare, că nu e cazul. Vă mai spun ceva, poate la urechile dvs nu a ajuns, pentru că sunteți de partea cealaltă a adevărului: mulți colegi mi-au scris că s-au simțit respectați de postarea mea. Am primit un mesaj de la o colegă care mi-a spus că voia să plece din magistratură din cauza atmosferei în care colegii care nu au acces la funcții de conducere se simt excluși, marginalizați. Nu puteți să-mi spuneți mie că la Curți de Apel sau judecătorii din reședințe de județ nu vrea nimeni să ocupe funcții de conducere”.

A venit momentul în care a intrat în scena Lia Savonea, care a acuzat-o direct pe Grațiela Milu că s-a transformat în portavocea nemulțumirilor publice la adresa conducerii sistemului de justiție. Ea i-a cerut judecătoarei să elimine din textul ei o informație legată de conducerea Înaltei Curți și i-a spus public că ”nu aveți nici o legitimitate să o faceți”.

Lia Savonea: ”Dl Ene spune că nu a văzut context (în postarea lui Milu – n.red.). E un context foarte clar, al conjuncturii. Despre asta vorbim de fapt. Doamna judecător s-a făcut vocea acestui ecou al conjuncturii, din păcate. Cum e lumea acum, nemulțumită? Ce poți face ca să ai un discurs de succes? Să amplifici această nemulțumire, să o ții aprinsă, să nu cumva să se stingă, nu cumva să se clarifice. Și da, doamna judecător, poate modificați postarea și scoateți Înalta Curte de acolo. Nu aveți nici o legitimitate să o faceți”.

Replica judecătoarei Milu a venit imediat: ”Cred că suntem la fel de legitimi oricare dintre noi să vorbim de sistemul de justiție”.

A urmat o nouă acuzație de la judecătorul Ene: ”Cred că postarea a pus gaz pe foc și a ars și puțina încredere care mai există în sistem”.

Judecătoarea Grațiela Milu i-a răspuns: ”Acestea sunt datele, cred că e un regres noua dispoziție legală despre conducerea instanțelor. Așa interpretez eu textul și cred că e necesar ca textul să fie mai explicit”.

”Cred că am avut un proces acuzatorial în această ședință”, a mai spus Milu.

”Eu cred că e o problemă sistemică numărul excesiv de mare de delegări în sistem. Datele punctuale sunt publice, dar situația în ansamblu nu. Contextul e acesta, pe care îl trăim cu toții. Nu susțin că e legitim atacul la statutul magistratului. Pe de altă parte, vă asigur că nu sunt într-o competiție de popularitate pentru atenția presei”, a mai spus ea.

A urmat ultima acuzație a președintelui CSM, Gheorghe Odagiu: ”Nu v-am acuzat că ați publicat materialul, dar vă acuz că ați publicat jumătăți de adevăr. Nu v-am acuzat de faptul că ați trecut cifre brute, dar vă acuz că în anumite situații nu aveți nici un răspuns”.

Ultimul cuvânt i-a aparținut judecătoarei Milu: ”Nu sunt de acord cu concluzia dvs.”.

*****

Judecătoarea Ramona Grațiela Milu, una dintre reprezentantele Curților de Apel în Consiliul Superior al Magistraturii, a postat pe pagina sa de Facebook un text în care denunță gradul uriaș de clientelism care macină din interior sistemul judiciar.

Magistratul prezintă o statistică actualizată a modalităților de ocupare a funcțiilor de conducere din instanțe, din care rezultă că aproape două treimi dintre acestea sunt ocupate prin delegare, nu prin concurs.

În numeroase cazuri, cei delegați fie nu îndeplineau condițiile pentru a ocupa respectivele posturi, fie le ocupă pe perioade mai lungi decât permite legea.

Judecătoarea denunță și concetrarea a unei prea mari puteri în mâinile președinților de instanțe, în special la nivelul Curților de Apel, și cere schimbarea modului de alegere a Colegiilor de Conducere ale instanțelor, astfel încât acestea să fie cu adevărat repreznetative pentru corpul magistraților din respectiva instanță.

„Actualul model legislativ permite o centralizare excesivă a puterii, incompatibilă cu un corp profesional de înalt nivel, perfect capabil să participe real la procesul decizional.

Apreciez că acest model reprezintă un regres față de cadrul legislativ anterior anului 2022 și generează o cultură organizațională percepută ca toxică și contraproductivă, în contradicție inclusiv cu recomandările Comisiei de la Veneția, care a susținut explicit proceduri concurențiale pentru ocuparea funcțiilor de vicepreședinte”, concluzionează judecătoarea Milu, care provine de la Curtea de Apel Brașov, una dintre cele mai non-obediente instanțe din țară.

Iată integral textul judecătoarei Ramona Grațiela Milu:

„Delegarea – soluție excepțională devenită regulă

În contextul dezbaterilor curente privind modalitatea de ocupare a funcțiilor de conducere în instanțe, prin numire sau delegare, consider necesară prezentarea unor date statistice oficiale, însoțite de observațiile mele.

Situația la 8 ianuarie 2026

Potrivit evidențelor publicate pe site-ul Consiliul Superior al Magistraturii, rezultă următoarea situație:

Din 657 funcții de conducere (președinte, vicepreședinte de instanță, președinți de secții), 430 sunt ocupate prin delegare, respectiv 65,44%.

La acestea se adaugă 7 funcții de conducere la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La nivelul curților de apel, din 109 funcții de conducere, 57 sunt ocupate prin delegare (53,21%).

La nivelul tribunalelor, din 240 funcții de conducere, 139 sunt ocupate prin delegare (57,91%).

La nivelul judecătoriilor, din 308 funcții de conducere, 234 sunt ocupate prin delegare, respectiv 75,97%.

Aceste date indică o generalizare a delegării în toate nivelurile sistemului judiciar, cu un maxim la nivelul instanțelor de prim grad.

Concursurile pentru funcțiile de președinte de instanță (2024–2025)

Anul 2024

Prima procedură:

– 129 funcții scoase la concurs

– 37 candidați înscriși

– 22 președinți numiți

A doua procedură:

– 127 funcții scoase la concurs

– 38 candidați înscriși

– 24 președinți numiți

Anul 2025

O singură procedură de concurs:

– 150 funcții scoase la concurs

– 66 candidați înscriși

– 6 retrageri

– 57 candidați prezenți la susținerea proiectului de management

– 16 candidați nu au obținut nota minimă de 5

– 28 contestații formulate, 2 admise

– 34 președinți de instanță numiți

Totodată, în anul 2025, Secția pentru judecători a numit 61 de judecători în funcții de vicepreședinte sau președinte de secție, prin procedura de numire, distinct de concursurile pentru președinți.

Cadrul legal al delegării în funcțiile de conducere

Reglementarea legală consacră delegarea ca măsură excepțională, utilizabilă doar în situația în care funcțiile nu sunt ocupate prin numire.

Art. 180 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 prevede că durata delegării este de cel mult 6 luni, cu posibilitatea unei singure prelungiri pentru aceeași procedură, de încă 6 luni.

Legislația primară și secundară nu instituie obligația declanșării într-un termen determinat a procedurii de numire pentru funcțiile de vicepreședinte și președinte de secție, aceste decizii rămânând la discreția președinților de instanțe.

Nu este prevăzută o procedură transparentă și concurențială pentru delegare, în care judecătorii să se poată înscrie sau să își exprime acordul. Doar în situații izolate a existat o formă de competiție informală, determinată de manifestarea interesului mai multor colegi.

Art. 179 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 stabilește că delegarea în funcții de conducere nu este condiționată de vechimea necesară pentru numire.

Art. 14 alin. (3) din Metodologia privind detașarea și delegarea judecătorilor (Hotărârea Secției pentru Judecători nr. 1471/2023) prevede că delegarea nu este condiționată de funcționarea timp de cel puțin un an în instanța respectivă, cerință obligatorie pentru ocuparea funcției prin numire.

Practica delegărilor în anul 2025

În anul 2025, în cadrul Secției pentru judecători:

au fost dispuse 345 delegări în funcții de conducere;

au fost aprobate 521 prelungiri de delegări.

Un record a fost înregistrat în ședința din 9 iulie 2025, când s-au dispus:

50 delegări și

91 prelungiri de delegări.

În numeroase cazuri a fost depășită durata maximă legală (6 luni + 6 luni), fiind de notorietate și situații de „delegare dublă”, respectiv delegarea în funcții de conducere a unor judecători aflați deja în delegare în funcții de execuție de la alte instanțe.

Sunt relevante, cu titlu de exemplu:

jud. Pencea Adriana, delegată în funcție de execuție de la Tribunalul Giurgiu și delegată ca vicepreședinte al Curții de Apel București pentru o perioadă mai mare de un an;

jud. Udrea Mirela Zina, delegată în funcție de execuție de la Tribunalul Giurgiu și delegată ca președinte al Secției a IV-a civilă a Curții de Apel București pentru o perioadă mai mare de un an.

Motivarea voturilor negative

Întrucât votul minoritar exprimat în activitatea administrativă a Secției pentru judecători nu se motivează în cuprinsul hotărârilor, consider necesară precizarea motivelor care au stat la baza voturilor mele negative, de cele mai multe ori singulare (1 la 8 sau 1 la 9).

Acestea au avut în vedere, în principal:

*neîndeplinirea condițiilor de vechime sau de funcționare de minimum un an în instanța respectivă, în condițiile existenței unui număr semnificativ de judecători eligibili (ex.: Tribunalul București – 258 judecători activi; Curtea de Apel București – 249 judecători activi);

*neînscrierea sau retragerea din procedura de concurs pentru funcția de președinte;

*depășirea duratei maxime legale de un an a delegării.

În loc de concluzii – propuneri de lege ferenda

1.Susțin, de principiu, revenirea la ocuparea prin concurs a funcțiilor de vicepreședinte, similar funcțiilor de președinte, așa cum prevedea legislația anterioară anului 2022.

Orice funcție de conducere trebuie să fie ocupată printr-o procedură obiectivă și competitivă, care să confere legitimitate, profesionalism și autoritate reală.

2.O a doua propunere vizează reconfigurarea colegiilor de conducere, prin revenirea la formula în care majoritatea membrilor erau aleși. Reprezentativitatea este esențială pentru ca deciziile administrative să fie percepute ca expresia voinței colective, nu ca rezultatul voinței unei singure persoane.

Concentrarea excesivă a puterii în mâinile președinților, în special la nivelul curților de apel, are efecte directe nu doar asupra administrării instanțelor, ci și asupra carierei judecătorilor: evaluări, promovări, repartizarea pe secții, specializarea completurilor, planificarea ședințelor și serviciile de permanență.

3.O a treia propunere vizează:

limitarea strictă a delegărilor (maximum 6 luni + o singură prelungire),

interzicerea delegării în funcții de conducere a judecătorilor de la alte instanțe sau care nu îndeplinesc condițiile legale,

admiterea unor excepții doar în cazul neocupării funcției prin două proceduri consecutive.

Concluzie finală

Analiza datelor oficiale arată o proporție covârșitoare a funcțiilor de conducere ocupate prin delegare, inclusiv peste durata maximă prevăzută de lege.

Actualul model legislativ permite o centralizare excesivă a puterii, incompatibilă cu un corp profesional de înalt nivel, perfect capabil să participe real la procesul decizional.

Apreciez că acest model reprezintă un regres față de cadrul legislativ anterior anului 2022 și generează o cultură organizațională percepută ca toxică și contraproductivă, în contradicție inclusiv cu recomandările Comisiei de la Veneția, care a susținut explicit proceduri concurențiale pentru ocuparea funcțiilor de vicepreședinte”.

Distribuie Distribuie Comentarii