VIDEO Violențele din Franța deschid un război politic înaintea prezidențialelor
Ciocnirile violente și jafurile care au marcat protestele de sâmbătă din Franța au declanșat un val de acuzații reciproce pe scena politică, cu doar șase luni înaintea alegerilor prezidențiale din aprilie-mai 2027. În timp ce guvernul, conservatorii, centriștii și extrema dreaptă arată cu degetul spre partidul Franța Nesupusă (LFI), primarii de stânga din Paris și Marsilia resping această ipoteză și acuză eșecul statului în menținerea ordinii publice.
Tensiunile politice au escaladat rapid după manifestațiile din weekend, care au adunat în stradă peste o jumătate de milion de oameni la nivel național. Miza electorală este uriașă: Marine Le Pen este cotată drept principala favorită în cursa prezidențială, însă ultimele sondaje indică faptul că liderul formațiunii de extremă stânga LFI, Jean-Luc Mélenchon, are șanse să-i depășească pe candidații centriști și să intre în turul al doilea.
Pe acest fond, oficialii guvernamentali acuză extrema stângă de instigare la haos, în timp ce liderii de stânga pun furia populară pe seama deciziilor bugetare ale executivului și a intervențiilor în forță ale poliției. Demonstrațiile de sâmbătă au izbucnit pe fondul nemulțumirilor generale legate de scumpirea traiului, degradarea serviciilor publice și condițiile din școli, într-un moment în care guvernul întâmpină dificultăți majore în adoptarea bugetului din cauza creșterii accelerate a costului datoriei publice.
Ofensiva guvernului și a dreptei împotriva lui Jean-Luc Mélenchon
Prim-ministrul Sébastien Lecornu a indicat direct partidul Franța Nesupusă drept principalul vinovat pentru violențele din weekend. Șeful executivului susține că LFI a alimentat pe tot parcursul săptămânii neîncrederea studenților protestatari față de forțele de ordine. Mai mult, potrivit AFP, Lecornu a declarat că primele atacuri asupra polițiștilor și a clădirilor guvernamentale au fost lansate de huligani din „extrema stângă” chiar înainte de startul oficial al marșurilor.
Apreciind că Franța a ajuns la „punctul fără întoarcere”, premierul a subliniat că „în spatele tuturor acestor evenimente se ascunde, evident, o luptă politică care trebuie dusă”. El a lansat și un apel tranșant la poziționare: „Este, de asemenea, momentul să alegem de partea cui suntem: fie ești de partea Republicii și, prin urmare, a forțelor de ordine – și a celor care protejează oamenii și proprietățile și aplică legile -, fie ești de partea celor care provoacă revolte.”
Poziția sa a fost dublată de ministrul de Interne, Laurent Nuñez, care a reproșat LFI că poartă o parte din responsabilitatea pentru proteste și că nu condamnă actele de violență cu suficientă „vigoare”. La rândul ei, lidera extremei drepte, Marine Le Pen, a susținut că „cererile sociale legitime” ale populației au fost „deturnate de extrema stângă și de retorica lui Jean-Luc Mélenchon” și a colegilor săi de partid, pe care îi acuză că încurajează haosul prin „legitimarea violenței”.
Replica LFI: Guvernul, acuzat de incompetență și calcule politice
Deși a susținut mișcarea de protest încă de acum o lună, când au început primele manifestații ale liceenilor, formațiunea Franța Nesupusă respinge orice vină pentru violențele stradale. Într-o reacție pe rețelele sociale după incidentele de sâmbătă, Jean-Luc Mélenchon a întors acuzațiile împotriva guvernului.
El l-a numit pe premierul Lecornu „responsabil pentru haos”, punând situația fie pe seama „incompetenței”, fie pe seama „unei strategii de ultimă instanță menită să creeze un partid al ordinii care să-i facă pe oameni să uite eșecul său în domeniul finanțelor publice”. Totodată, liderul LFI s-a delimitat de distrugeri, transmițând că „cei care împărtășesc lupta noastră nu trebuie să se implice în jafuri”, deși mai multe voci au catalogat aceste condamnări drept relative.
Liderii partidului Franța Nesupusă, inclusiv Jean-Luc Melenchon (centru), la protestul de sâmbătă. FOTO: Matthieu RONDEL / AFP / Profimedia Primăria din Limoges, incendiată. Poliția a rămas fără muniție neletală
Unul dintre cele mai grave incidente s-a petrecut la Limoges, unde clădirea primăriei, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost incendiată de persoane necunoscute la finalul unui protest. Două treimi din fațadă au fost distruse, iar acoperișul s-a prăbușit parțial peste etajele inferioare.
Primăria din Limoges, după proteste. FOTO: AFP / AFP / Profimedia Primarul orașului, Guillaume Guérin (membru al partidului conservator Les Républicains), a pus dezastrul tot pe seama „extremei stângi”, relatează Le Monde . Edilul a afirmat că nu are cuvinte „suficient de dure” la adresa LFI, despre care spune că „legitimează violența și se află de mult timp în afara limitelor valorilor republicane”.
Descriind atacul drept o acțiune cu „premeditare”, „desfășurată ca o operațiune militară” de către „gherile urbane profesionale” și „nu amatori”, Guérin a precizat: „Oamenii care se aflau acolo nu erau mici infractori din cartierele defavorizate ale orașului, ci membri antrenați ai mișcării Black Bloc, aparținând extremei stângi”. În același timp, primarul a reproșat autorităților centrale lipsa resurselor alocate, susținând că imobilul nu ar fi ars dacă forțele de ordine ar fi fost sprijinite corespunzător. „Poliția națională a rămas fără muniție sâmbătă după-amiază”, a dezvăluit el, adăugând că agenții mai aveau doar „arme letale”, pe care însă nu le-au folosit.
Primarii din Paris și Marsilia contrazic guvernul și denunță eșecul statului
Teza executivului este însă contestată chiar de către rivali politici de pe partea stângă ai LFI. Primarul socialist al Parisului, Emmanuel Grégoire, a respins categoric ideea că partidul lui Mélenchon ar fi în spatele distrugerilor urbane. „Nu este treaba mea. Nu ei au provocat distrugerile, nu este adevărat”, a declarat edilul, citat de Le Monde, adăugând că asocierea protestelor elevilor cu LFI de către premier reprezintă „o insultă la adresa mișcării”.
Grégoire a arătat spre incapacitatea guvernului de a gestiona situația și a criticat tactica poliției: „Menținerea ordinii este responsabilitatea statului. Statul este cel care a greșit (în acest weekend), statul este cel care a eșuat”. El a explicat că folosirea gazelor lacrimogene „în toate direcțiile” a dus la dispersarea manifestanților pașnici, oferind astfel „ocazia unor indivizi care sunt huligani, care sunt bandiți, să provoace distrugeri”. În opinia sa, Franța se confruntă cu „o mișcare socială care se extinde”, fără a exista vreo „perspectivă politică de ieșire din această situație”.
O poziție similară a adoptat și primarul Marsiliei, Benoît Payan, ales din partea unei coaliții de stânga din care LFI nu face parte. Descriind situația drept „cutremurătoare” și „(aproape) insurrecțională”, Payan a avertizat că violențele „au subminat nu doar democrația, ci și fundamentele Republicii”. „Când nu suntem capabili să menținem ordinea în a șasea putere mondială, atunci da, se pune problema fundamentelor democrației”, a punctat el.
Edilul din Marsilia a criticat modul în care executivul se raportează la LFI, arătând că „răspunsurile oferite sunt fie gesturi de sfidare, fie acuzații, politică de fațadă pentru a încerca să arate cu degetul către responsabilitatea uneia sau alteia dintre organizațiile politice”. Totodată, el a atras atenția că „forțele reacționare, conservatorii, extrema dreaptă, profită” de acest context „pentru a amesteca totul”, punând laolaltă „revendicările juste cu oamenii care sunt acolo doar pentru a jefui și a distruge”.
Cum au degenerat marșurile și ce urmează în stradă
Inițiatorii mobilizării de sâmbătă mizau pe unificarea protestelor liceenilor – care cer din septembrie condiții mai bune în școli – cu o mișcare socială mai largă, generată de scumpiri. Însă, atât poliția, cât și observatorii au remarcat că manifestațiile au avut două fețe distincte.
Pe de o parte, profesori, elevi, fermieri și sindicaliști au mărșăluit în general pașnic. Pe de altă parte, în alte zone ale orașelor, grupuri violente îmbrăcate în negru, hotărâte să provoace haos, s-au bătut cu forțele de ordine. „Apoi, pe măsură ce situația a scăpat de sub control, li s-au alăturat și persoane care au profitat de ocazie pentru a provoca revolte, exploatând haosul”, au explicat oficialii guvernamentali. În capitală, Prefectura de Poliție din Paris a transmis duminică dimineață că agenții au înfruntat inițial „marșuri spontane” și grupuri agresive de 500 până la 1.000 de indivizi, însă tabloul s-a schimbat spre finalul după-amiezii, prin „sosirea în masă a unor persoane al căror singur obiectiv era să comită furturi și jafuri, profitând de haosul creat pentru a acționa”.
În timp ce societatea franceză încearcă să proceseze amploarea distrugerilor, viitorul mișcării de protest rămâne incert, chiar dacă unii lideri sindicali au catalogat prezența de sâmbătă drept un succes, notează New York Times. Intrarea școlilor într-o vacanță de două săptămâni ar putea diminua elanul liceenilor, însă marile centrale sindicale, inclusiv CGT, au anunțat deja o nouă zi de proteste pentru data de 5 noiembrie.
Până atunci, coordonatorii mișcării „vestelor galbene” – care au inițiat protestele de sâmbătă împotriva costului vieții – pregătesc „Actul II” chiar pentru sâmbăta viitoare, pe 24 octombrie. Platforma 17octobregiletjaune.net a publicat deja luni dimineață o hartă cu zeci de acțiuni planificate. „Există în mod clar o presiune enormă pentru ca să aibă loc un Actul II”, a declarat pentru AFP Benjamin Ball, editorul site-ului respectiv.
Explorează subiectele:
