În capitalele europene, reacțiile la recentele declarații ale președintelui american Donald Trump privind Ucraina sunt marcate de o doză egală de ușurare și suspiciune. Tonul tranșant împotriva Rusiei, adoptat în ultima săptămână, era, teoretic, ceea ce aliații NATO își doreau să audă. Practic, însă, lipsa de coerență a administrației americane ridică semne de întrebare serioase cu privire la direcția reală a politicii externe de la Washington, scrie politico.eu.

Mesaje amestecate, decizii bruște și lipsă de coordonare

În ultimele zile, Europa a fost martora unei suite de decizii contradictorii. După o pauză inexplicabilă a livrărilor de ajutor militar către Kiev — ordonată de Pentagon fără preaviz — Trump a revenit brusc asupra deciziei, promițând sisteme suplimentare de apărare antiaeriană pentru forțele ucrainene. În același timp, liderul de la Casa Albă a denunțat deschis „prostia lui Putin” — un limbaj rar utilizat în mod public de către fostul președinte.

Totuși, în spatele retoricii belicoase, aliații europeni constată un fapt simplu: nimeni nu știe cu adevărat cine ia deciziile-cheie la Washington. Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a încercat de mai multe ori, fără succes, să stabilească un contact direct cu omologul său american, Pete Hegseth. Potrivit unor surse diplomatice, apelurile sale sunt ignorate din 1 iulie — data la care livrările de rachete și muniție de precizie au fost sistate fără explicații.

Diplomați europeni: „Ne pregătim pentru orice scenariu”

„Nimic nu ne mai surprinde. Suntem nevoiți să luăm în calcul orice posibilitate”, a declarat, sub protecția anonimatului, un diplomat dintr-o țară NATO. Tonul este similar în marile capitale europene, unde oficialii privesc cu precauție fluctuațiile de la Washington.

Dincolo de chestiunea urgentă a ajutorului militar, preocuparea majoră a Europei privește revizuirea amplasării trupelor americane pe continent. O eventuală retragere semnificativă a forțelor SUA ar vulnerabiliza apărarea NATO în fața Rusiei, atât pe flancul estic, cât și în Marea Neagră.

Elbridge Colby, șeful politicilor de apărare din Pentagon, coordonează această analiză strategică și este perceput drept un adept al reducerii prezenței americane în Europa în favoarea unei repoziționări în Indo-Pacific. Mulți oficiali europeni afirmă că nu au fost consultați deloc în legătură cu acest proces. Germania, Polonia, Italia și Marea Britanie — state-gazdă pentru zeci de mii de soldați americani — se tem că deciziile vor fi luate în absența unui dialog real.

Hegseth, între gafe și marginalizare

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, nu pare să fi câștigat încrederea aliaților europeni. Primele sale vizite externe, inclusiv la o reuniune NATO din februarie, au fost marcate de controverse. Într-un discurs ținut fără consultare cu Casa Albă, el a sugerat ca Ucraina să accepte negocieri de încetare a focului cu Rusia, sub anumite condiții. Declarațiile au iritat administrația de la Washington, iar turneul său european a fost ulterior umbrit de tentative de clarificare.

În lunile următoare, vizitele sale solo au fost anulate. Oficialii de la Casa Albă au cerut ca orice deplasare să fie făcută împreună cu președintele sau să fie evitate complet întâlnirile bilaterale cu aliați.

„Avem de-a face cu un nivel de impredictibilitate care face aproape imposibilă o strategie coerentă pentru Ucraina”, a spus un alt oficial european. „În realitate, e un haos instituțional, cu o lipsă evidentă de coordonare la vârf.”

Casa Albă: „Trump este consecvent”

Într-un comunicat oficial, administrația Trump susține contrariul. „Nu există nimic mai consecvent decât politica externă a președintelui Trump. El va pune mereu America pe primul loc și își dorește pace în Ucraina și în lume”, a declarat purtătoarea de cuvânt Anna Kelly.

Potrivit aceleiași surse, livrările de armament au fost suspendate temporar în cadrul unei „revizuiri de securitate” și vor fi reluate în funcție de interesele strategice ale Statelor Unite.

Un optimism efemer după summitul NATO

Contrastul dintre promisiunile de la summitul NATO din iunie și realitatea din teren a accentuat tensiunile. La acea reuniune, Trump a fost lăudat pentru susținerea reînarmării Alianței și pentru faptul că a renunțat, temporar, la criticile aduse aliaților. Mulți lideri europeni au sperat că se va instala o perioadă de stabilitate în relația transatlantică.

Acea speranță pare acum din ce în ce mai fragilă. „A fost confuz să-l auzi pe Trump exprimând simpatie pentru Ucraina și, în același timp, să afli că Pentagonul taie ajutorul militar. Așteptăm să vedem dacă promisiunile devin realitate”, a spus unul dintre diplomații europeni.