Virajul lui Dragnea cel prăjit. Câți îl vor urma în tigaia cu smoală a Europei?
”Eu sunt prea prăjit, prea pățit de condamnări pe nedrept ca să nu accept să îmi spun măcar punctul de vedere”, le-a mărturisit duminică Liviu Dragnea pesediștilor. Cu un veritabil discurs de candidat la prezidențiale, liderul PSD s-a lansat cu elan pe culoarul lăsat gol de Vadim Tudor, Dan Diaconescu, Gigi Becali, Gheorghe Funar, Marian Munteanu&Co, prăjiți și ei, în felul lor. Între ei și Dragnea nu mai este azi nici o diferență, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă pe G4Media.ro .
Sigurul motiv pentru care încă nu se luptă la baionetă cu ”teroriștii” unguri și cu ”iredentiștii” de la UDMR, așa cum o făcea răposatul Vadim Tudor, este că deocamdată depinde total de voturile lor în Parlament.
În rest, da, el a spus-o cel mai bine: prăjit. Atât de prăjit, încât nu mai are viitor ca politician decât pe culoarul ultra-naționalist, care în acest moment este liber. PSD a fost mereu, de la Iliescu încoace, un partid naționalist, dar niciodată n-a spus că socialiștii europeni sunt dușmanii României. Dimpotrivă, Iliescu și Năstase au ținut să-și ducă partidul în marea familie a socialiștilor europeni.
Încă din anii 90, FSN și apoi PDSR, strămoșii PSD-ului de azi, au avut un dinte împotriva capitalului străin, văzut ca o amenințare la adresa rețelisticii autohtone, dar niciodată nu i-a declarat război pe față, așa cum face azi Dragnea cu multinaționalele, băncile și retaileri.
Apoi, să ne amintim, Ponta și Ghiță au inventat discursul anti-Sorosișt pe vremea când conduceau partidul, dar nici măcar ei n-au avut curajul să umfle mitul străinului atât de mult, încât să decreteze că toți străinii sunt practic dușmanii României, așa cum face Dragnea azi. Prăjit cum e, Dragnea vede câte un Șoroșică peste tot.
Pe scurt, prin venele PSD a curs mereu sângele naționalismului, dar niciodată nu și-a asumat la scenă deschisă un discurs violent anti-occidental, chiar dacă punctual a mai derapat. Partidul a avut grijă mereu să nu treacă liniile roșii, perfect conștient că electoratul ultra-naționalist reprezintă doar o nișă, iar odată profilat ca partid anti-occidental se izolează și rupe orice legături cu lumea civilizată.
Privit din perspectiva istoriei PSD, discursul lui Dragnea reprezintă o încercare de viraj ideologic semnificativ, de la stânga naționalistă, dar ancorată totuși în lumea occidentală către ultra-naționalismul primitiv, izolaționist și tenebros, de tip Viktor Orban, marele prăjit din Estul Europei.
Este un punct de cotitură pentru PSD. Își va urma oare necondiționat liderul pe noul drum? Dragnea nu are de ales, pur și simplu este singura carte politică pe care o mai poate juca. La Bruxelles și la Washington este văzut deja ca un paria, nimeni nu se mai întâlnește cu el nici măcar pe bani și lobby. Nimeni n-a mișcat un deget să-l salveze de problemele lui din justiție, dimpotrivă.
Securiștii l-au inventat pe Vadim Tudor și pe alții ca el pentru a demoniza Occidentul, pentru a frâna modernizarea României și pentru a ține un întreg popor captiv în interiorul unui sistem de putere profund corupt și falimentar. Și pe Dragnea l-au inventat tot niște securiști, cu intenția generoasă de a distruge un sistem corup de putere, dar apoi l-au scăpat de sub control. În spatele lui Dragnea par să se fi încolonat acum o armată de cercetați, condamnați și de borfași mari și mici.
Pe lângă amnistie și grațiere, cu toții mai vor ceva: o amplă restaurație. Ea nu poate avea loc decât în afara de lumii occidentale, unde independența justiției, statul de drept, libertatea presei sunt valori fundamentale. Iar Dragnea cel prăjit este singurul politician care, la 29 de ani de la căderea comunismului, le promite întoarcerea la trecutul de aur, când politicienii tăiau și spânzurau în România fără să dea socoteală nimănui, nici justiției, nici Bruxelles-ului.
Marea necunoscută este câți îl vor urma pe liderul PSD înapoi în lumea tenebrelor? Se va scinda partidul. iar Dragnea va rămâne alături de el doar cu ex-peremiștii Olguța Vasilescu și Codrin Ștefănescu, cu Vâlcov conspiraționistul și cu alți câțiva extremiști, gen Adrian Solomon de la Vaslui? Sau tot partidul se va încolona, ca de obicei, în spatele liderului, iar cei câțiva nemulțumiți de noua lor identitate se vor muta la Victor Ponta, care azi se declară mai european și mai pro-occidental ca niciodată.
Iar publicul, ce are de zis?
