Voi ați citit asta?
O interpretare inedită a unui paragraf din Constituție, strecurată într-o motivare a judecătoarei Georgeana Viorel, vicepreședinta Curții de Apel București, arată că această instanță își păstrează intactă opțiunea de a-l scoate din Curtea Constituțională pe judecătorul Dacian Dragoș, chiar și după ce CCR a declarat constituțională legea care tăia pensiile magistraților – sau poate tocmai de aceea, scrie g4media.ro .
Motivarea a fost dată într-un proces intentat în 12 ianuarie de către avocata AUR Silvia Uscov, prin care aceasta cerea într-o primă fază suspendarea și apoi anularea decretului prezidențial de numire a judecător CCR a profesorului clujean Dacian Dragoș.
Motivul invocat era că Dacian Dragoș nu îndeplinește o condiție de numire ca judecător constituțional prevăzută de Constituție și de Legea CCR: vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
Procesul a fost deschis în perioada în care Curtea Constituțională încă delibera asupra legii privind pensiile magistraților, pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea, și a fost văzut la vremea respectivă ca o încercare, coordonată între Curtea de Apel și avocata Uscov, de a-l scoate pe Dacian Dragoș din CCR, pentru a strica fragila majoritate care înclina să autorizeze legea.
Pe 10 februarie anul acesta, judecătoarea Georgeana Viorel a respins cererea de suspendare a decretului prezidențial și a amânat judecarea cererii de anulare a actului pentru data de 5 mai.
În motivarea sentinței, judecătoarea a strecurat, într-o paranteză, o interpretare originală a textului constituțional care stabilește condițiile de numire ca judecător constituțional. Iată pasajul relevant:
„Așadar, prin raportare la considerentele anterior menționate, se constată că cele două condiții constând în pregătirea juridică superioară şi vechimea de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior (deci fie 18 ani în activitatea juridică, fie 18 ani în învăţământul juridic superior, dat fiind că legiuitorul a utilizat disjuncția „sau”) se verifică prin raportare la date concrete, obiective, instanța având posibilitatea de a efectua un control judecătoresc asupra acestora”.
Este rezonabil de presupus că această interpretare, pe care judecătoarea a ținut să o însereze între paranteze, să stea la baza sentinței pe care urmează să o dea pe 5 mai privind anularea decretului prezidențial.
La o primă lectură a textului constituțional, pare destul de limpede: dacă, de exemplu, un aspirant a lucrat 9 ani în activitate juridică și alți 9 ani în învățământul juridic superior, se califică să devină judecător constituțional.
Însă în viziunea judecătoarei Georgeana Viorel, nu s-ar califica: trebuie să aibă fie 18 ani în activitatea juridică, fie 18 ani în învățământul juridic superior. Or, în această interpretare, Dacian Dragoș nu îndeplinește condiția.
În aceeași ședință de judecată, la cererea apărătorilor lui Dacian Dragoș, judecătoarea a sesizat Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate, prin care solicită clarificarea noțiunilor de „activitate juridică” și „învățământ juridic superior” din punct de vedere conmstituțional.
Procesul de la CCR are termen de judecată pe 14 mai, la nouă zile după termenul de judecată de la Curtea de Apel București. Rămâne de văzut dacă judecătoarea Georgeana Viorel va pronunța vreo sentință pe 5 mai sau dacă va aștepta clarificările pe care tot ea le-a cerut de la Curtea Constituțională.
Georgeana Viorel s-a numărat printre judecătorii prezenți la faimoasa conferință de presă organizată de șefa Curții de Apel, Liana Arsenie, după apariția documentarului recorder „Justiția capturată”. La vremea aceea, era șefia Secției IX Contencios. Iar după ce vicepreședinta de atunci a instanței și autoarea celebrei fraze „Mă sună Lia, mă duc să vorbesc”, Ionela Tudor, a fost trimisă în pensie, postul de vicepreședinte i-a fost încredințat Georgeanei Viorel.
