Zelenski la București. De ce riscăm să fim excluși de la reconstrucția Ucrainei: „România e incapabilă să folosească oportunitățile”

Volodimir Zelenski se întâlnește joi, la București, cu președintele Nicușor Dan și cu premierul Ilie Bolojan. Politologul Marius Ghincea, de la Universitatea ETH Zurich, vorbește despre ceea ce a făcut și mai poate face România pentru Ucraina și avertizează că riscăm să pierdem șansa de a contribui și a beneficia de reconstrucția acestei țări, deși Zelenski ne susține.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, vine joi, 12 martie, la București. Șeful statului ucrainean se va întâlni atât cu președintele Nicușor Dan, cât și cu primul ministru Ilie Bolojan.

Potrivit Administrației Prezidențiale a României , agenda discuțiilor va include teme menite să consolideze relația bilaterală dintre cele două state, într-o direcție „cuprinzătoare, constructivă și orientată spre viitor”. Tot oficial, în cadrul întâlnirii, cei doi lideri vor discuta despre dezvoltarea dialogului politic și intensificarea cooperării economice, precum și despre colaborarea în domenii precum energia și industriile de apărare. De asemenea, vor fi abordate și subiecte privind dezvoltarea conectivității și inițiative transfrontaliere, dar și rolul României în procesul de reconstrucție a Ucrainei.

Totodată, Nicușor Dan și Volodimir Zelenski vor avea un schimb de opinii privind teme de actualitate, printre care procesul de extindere a Uniunii Europene, relația transatlantică, situația de securitate din regiunea Marea Neagră și evoluțiile recente la nivel regional și global.

Se știe însă că de regulă în astfel de întâlniri sunt abordate și alte teme. Așadar, este de așteptat ca în discuțiile cu Zelenski să fie abordat și sprijinul important pe care România l-a acordat și să se decidă și care ar putea fi pe viitor ajutorul acordat Kievului.

Persistă încă anumite probleme

Deocamdată, autoritățile române au evitat să facă publice informațiile ce țin de acest ajutor, alimentând speculațiile și oferind „muniție” celor contestă decizia de a ajuta Kievul.

Politologul Marius Ghincea, cercetător la Universitatea ETH Zurich, este expert în politici de securitate și politici publice. El explică făcut pentru ucraineni, dar și ce am putea să mai facem vom afla de la experți.

„Vizita președintelui Zelenski, care va fi practic a doua a liderului ucrainean în România de la începutul războiului, cred că va avea trei obiective principale. Primul va fi, evident, legat de efortul de război, de contribuția aliată și europeană la efortul de război și de negocierile pe care americanii încearcă să le medieze, fără să se reușească foarte mult. Și de aici acesta ar fi probabil cel mai important și primul punct de discuție. În al doilea punct de discuție, cel mai probabil va fi legat de relații între Ucraina și Uniunea Europeană. În special, procesul de extindere, unde, evident, Ucraina este blocată în acest moment din cauza opoziției Slovaciei și Ungariei”, spune Ghincea.

Cel mai probabil, cei doi șefi de stat vor discuta și despre situațiile minorității române din Ucraina. Acolo persistă încă anumite probleme, deși multe altele s-au rezolvat în ultimii ani.

„România s-a poziționat destul de favorabil extinderii către Ucraina și către Moldova și probabil acesta va fi unul din subiectele acoperite în discuția cu președintele Nicușor Dan. Un al treilea subiect, cel mai probabil va fi legat de aspecte bilaterale, legate de drepturile minorităților românești și românofone din Ucraina, aspecte legate de achiziții de material industrial și militar din România și aspecte de tranzit a diferitelor exporturi ucrainene către porturile românești”, mai spune el.

În ce privește ajutorul acordat de România Ucrainei, Marius Ghincea amintește că totul este secretizat de CSAT. Din această cauză, nu se știe în ce măsură România a oferit un ajutor consistent vecinilor din Nord. Totuși, este evident că România a ajutat Ucraina punându-și la dispoziție infrastructura feroviară, rutieră și portuară, dar și acordând o serie de facilități.

„Adevărul este că nu știm ajutorul pe care România îl oferă Ucraine. Nu știm pentru că este încă secretizat. Sunt decizii ale CSAT-ului care secretizează acest ajutor militar în special. Știm că am livrat contra cost muniție și echipament militar produs de industria militară românească. De altfel, nu am mai vândut atât de mult prin industria de apărare românească în ultimii 4 ani, față de ultimii 30 anteriori”, adaugă expertul.

Comunicare strategică proastă

În opinia sa, CSAT greșește prin această atitudine și nu face decât să hrănească discursul celor care se opun ajutorului dat Ucrainei. În același timp, prin această secretomanie, autoritățile române alimentează teoriile conspirației.

„Poziția mea este că este o greșeală să ținem ajutorul militar în secret, pentru că asta permite apariția tuturor teoriilor conspirațiilor cu privire la ce face România și ce nu face România pentru și în relație cu Ucraina. Și împiedică autoritățile să justifice și să explice ce facem, de ce facem și cu ce scop. Comunicarea strategică a statului român a fost, în general, extrem de proastă. Iar această secretizare a ajutorului nu face decât să pună gaz pe foc”, susține Ghincea.

În ce privește creșterea ajutorului pentru vecinii noștri din Nord, Marius Ghincea este de părere că România nu are această intenție. Criza financiară și politica de austeritate promovată de Guvernul Bolojan sunt principalele motive.

„Având în vedere că nu știm exact cu ce am ajutat până acum, e greu să estimăm cu ce am mai putea să ajutăm. Eu sunt sceptic că statul român are vreun interes foarte puternic în acest moment să crească nivelul de ajutor al Ucrainei, mai ales în condiții de austeritate și în condiții în care avem partidele guvernării care sunt destul de sceptice la adresa Ucrainei”, mai spune el.

Conflictele dintre preoți

Vestea bună ar fi că relațiile bilaterale româno-ucrainene sunt mult mai bune decât în urmă cu câțiva ani. Cele două state au interese comune, cu precădere în ce privește Rusia. Există însă loc de mai bine, iar anumite tensiuni mai persistă pe relația bilaterală.

„Relațiile noastre sunt mult mai bune decât înainte de război, pentru că existe un interes comun de a ține rușii cât mai departe de granițele noastre. Aici există o convergență mare, strategică, atât la nivel european cât și la nivel bilateral. S-au rezolvat și un număr de probleme legate de minoritățile românești din Ucraina. Avem o recunoaștere a limbii române, o eliminare a recunoașterii limbii moldovenești. Avem o rezolvare a unor probleme istorice cu comunitatea românească. Dar încă sunt niște probleme legate de bisericile românești. În special pentru că bisericile românești din Bucovina de Nord, spre exemplu, sunt mai degrabă afiliate Bisericii Ortodoxe Ruse din Ucraina. Aici au apărut mai multe conflicte între preoții bisericilor românești și autoritățile ucrainene. Au existat acuzații că preoții bisericilor românești sunt agenți de informații rusești”, explică Ghincea.

Aceste probleme vor fi cel mai probabil abordate la întâlnirea de joi, 12 martie, dintre cei doi șefi de stat, crede Marius Ghincea.

Riscăm să dăm cu piciorul unei noi șanse

De asemenea, Nicușor Dan și Volodimir Zelenski ar trebui să discute și pe marginea viitorului relațiilor dintre cele două state, dar și despre implicarea României în reconstrucția Ucrainei.

„Pentru reconstrucția Ucrainei, cu siguranță România va juca un rol pentru simplul fapt că geografia o dictează. Nu ai foarte multe rute prin care poți ajunge în Ucraina post-război. O să ai România, în special dacă terminăm Autostrada Moldovei. O să ai Polonia, care va fi principala beneficiară pentru că a și contribuit cel mai mult. Dar România va beneficia, mai mult ca hub logistic, deși e greu de spus care vor fi la final beneficiile. Totul depinde și de cât de bine se vor mișca companiile românești și statul român în a promova interesele economice ale companiilor române. Deseori o problemă nu este că n-ar exista oportunități, ci că firmele românești și statul român nu sunt capabile să se folosească de aceste oportunități. Și vin alții și beneficiază mai mult decât beneficiem noi. În general statul român e incapabil să se folosească pe deplin de oportunitățile pe care le are. Ne gândim la câți bani am pierdut din PNRR și câți bani probabil o să pierdem din SAFE. Deci nu avem niciun motiv să credem că statul român va performa mai bine de această dată”, încheie Marius Ghincea.

Ajutorul acordat Ucrainei, la „top secret”

Autoritățile române evită în continuare să dea detalii cu privire la ajutorul acordat Ucrainei. În ce privește sprijinul militar, se știe că România a donat Ucrainei un sistem Patriot, fapt care a fost făcut public. Nu se știu însă alte amănunte.

În schimb, ucrainenii au fost mult mai deschiși și au oferit suficiente informații pentru a fi conturat un tablou. Într-o analiză pentru „Adevărul”, generalul (r) Virgil Bălăceanu, omul care a reprezentat România la comandamentul NATO de la Bruxelles, a confirmat independent în mare măsură informațiile publicate de presa ucraineană .

„N-are cum să fie sprijinul României, din punct de vedere militar, decât în deplină corespondență cu ceea ce am putut să livrăm și cu ceea ce a fost acceptat de către ucraineni. Putem vorbi de muniție clasică pentru obuzierele de 152, putem să vorbim de lovituri reactive, proiectile reactive calibru 122 pentru instalațiile de aruncătoare proiectile reactive 40, APRA 40. Ele au fost în dotarea Armatei Române, au fost scoase din dotare pentru că au fost înlocuite cu instalațiile modernizate și cu noile instalații de rachete operative, operativ-tactice HIMARS. Putem vorbi de alte tipuri de muniție, de la muniție de infanterie, pentru că sunt calibrele apropiate între calibrul armamentului românesc și calibrul armamentului ucrainean. Putem să vorbim de muniție pentru aruncătoare, inclusiv pentru aruncătoare AG-7, AG-9”, a spus generalul Bălăceanu.

„Putem adăuga posibil și transportoare amfibii blindate din stocul rece, din ceea ce mai păstrase România, pentru că nu au fost date transportoare, dacă au fost date, din stoc operativ, din dotarea unităților. Și aceste transportoare blindate sunt transportoare vechi, care trebuie să fie înlocuite, acum în dezvoltare, fiind programul Piranha V”, adaugă generalul Virgil Bălăceanu.

Ucrainenii au făcut public tot

Dacă autoritățile române au făcut din ajutorul acordat Ucrainei un secret de stat, comunicatorii statului român au dat dovadă de dublu amatorism și nu au prevăzut că informațiile pe care România le ține secrete, sau cel puțin o parte a lor, sunt prezentate în presa ucraineană. Potrivit defenseromania.ro, există un reportaj video interesant realizat recent de postul ucrainean de televiziune Army TV, care oferă o înțelegere clară a modului în care sistemele românești APR-40 se comportă în realitate pe front.

La rândul lor, ucrainenii de la DefenseExpress susțin că sistemele românești MLRS APR-40 ar fi fost furnizate începând cu luna mai a anului 2023. Și ca și cum n-ar fi suficient, o altă sursă ucraineană, oryxspioenkop.com , susține că România ar fi oferit Kievului lansatoare multiple de rachete (ArPR-40), de 122 mm, dar și transportoare blindate TAB-71 MS, obuziere tractate 152 mm, dar şi mitraliere grele de 12,7 mm, DshKM.

Alături de armament, România ar fi furnizat şi o cantitate foarte mare de muniţii, cum ar fi rachete de 122 mm, proiectile de artilerie de 152 mm, muniţie pentru aruncătoarele de grenade AG-7 şi AG-9, bombe pentru aruncătoarele de 82 şi 120 mm, precum şi muniţii pentru armamentul greu de infanterie, de 12,7 mm, sau pentru pistolul mitralieră calibru 7,62 mm, informează sursa ucraineană, citată de Monitorul Apărării.

Și mai important, Kyiv Post a scris încă din primele zile ale războiului că sprijinul oferit Ucrainei de România, de autorități dar și de cetățenii români, merită o recunoaștere mai mare. Jurnaliștii de la Kiev susțin că România a ajutat Ucraina în toate felurile posibile. România este una una dintre principalele țări de tranzit pentru livrarea de armament și tehnică militară din Statele Unite și Vestul Europei, dar a livrat la rândul ei echipamente militare.