Ziua în care corăbiile lui Biden au început să se scufunde

Ziua în care corăbiile lui Biden au început să se scufunde

Președintele american Joe Biden a traversat vineri una dintre cele mai nefaste zile de până acum din mandatul său după o serie de evenimente care au zdruncinat Casa Albă și au afectat și mai mult agenda sa domestică și internațională. Anunțul retragerii ambasadorului francez la Washington din cauza pactului AUKUS, recunoașterea de către Pentagon a uciderii unor civili afgani într-un atac cu dronă, posibila blocare a pachectului de cheltuieli de 3.5 trlioane de dolari chiar de către dizidenți din propriul partid sau refuzul US Food and Drug Administration (FDA) de a aprobadoza booster de vaccin anti-COVID pentru americanii între 16 și 65 de ani, în ciuda insistențelor administrației democrate, sunt doar câteva dintre momentele care au marcat „ziua neagră” a președintelui Biden, scrie Adrian Novac pe G4Media.ro

Masacrul

Lista crizelor care au afectat Administrația Biden a început cu o declarație a șefului US Central Command, generalul Kenneth McKenzie, care a recunoscut că un atac cu dronă realizat de Statele Unite cu câteva zile înainte de retragerea din Afganistan a ucis 10 oameni nevinovați, nu teroristi.

O anchetă a US Central Command a concluzionat că un angajat al unei organizații nonguvernamentale, Zamairi Ahmadi, și nouă membri ai familiei sale, inclusiv șapte copii și un translator afgan care a ajutat trupele americane, au murit în atacul din 29 august. Cel mai mic copil, o fetiță pe nume Sumaya, avea doar doi ani.

Atacul cu drone a avut loc la câteva zile după un atentat terorist la aeroportul din Kabul, în care au murit 13 soldați americani și aproape 200 de civili afgani, în contextul eforturilor frenetice de evacuare după revenirea talibanilor la putere.

Atacul mortal fost unul dintre actele finale ale armatei SUA în Afganistan, înainte ca americanii să pună capăt operațiunilor militare din această țară după aproape 20 de ani.

Generalul McKenzie a descris atacul drept o „greșeală tragică,” americanii crezând că mașina lui Ahmadi aparținea militanților ISIS-Korasan, o ramură locală a grupului Statul Islamic. Generalul a afirmat că talibanii nu au fost implicați în strângerea de informații care a precedat atacul mortal.

Dezvăluirile făcute de generalul McKenzie s-au adăugat momentelor haotice care au însoțit retragerea trupelor americane din Afganistan și confirmă, susțin criticii, eșecurile multiple făcute de Administrația Biden în ultimele săptămâni ale prezenței americane și aliate în Afganistan. Printre altele, Casa Albă nu a reușit să prevadă starea deplorabilă în care se afla armata afgană, nu a anticipat ofensiva rapidă a talibanilor, a abandonat prematur baza Bagram și nu a evacuat la timp translatorii locali care au ajutat trupele internaționale.

Căderea rapidă a țării în mâinile talibanilor a făcut ca zeci de mii de oameni să fie blocați pe aeroportul din Kabul, unde 6.000 de soldați americani trimiși de urgență au desfășurat o cursă contracronometru pentru evacuarea acestora. În plus, confuzia și lipsa de organizare, plus necesitatea de a colabora cu talibanii în acele momente, au favorizat breșa de securitate care a permis teroristului ISIS-K să se arunce în aer în apropierea soldaților americani și a civilor afgani.

Recunoașterea de către armata americană a atacului cu dronă împotriva civililor afgani a provocat criticile congresmenilor republicanii. Aceștia au susținut că moartea civililor afgani reprezintă un simptom al retragerii haotice a trupelor americane ordonată de președintele Biden și au cerut tragerea la răspundere a celor vinovați. Mai ales că, se pare, CIA ar fi avertizat în legătură cu prezența unor copii în apropierea locului incidentului.

Biden nu a scăpat nici de reproșurile presei americane de stânga, care în general îi este favorabilă și îl menajează. Mai ales că, inițial, Pentagonul s-a lăudat că militanți ISIS-K „de top,” pe care i-a descris ca „planificatori și facilitatori” ai atentatului sinucigaș din 26 august care a ucis 13 militari americani, au fost vizați de atacul cu dronă trei zile mai târziu.

„O ‘greșeală’ este atunci când uiți să scoți coșul de gunoi sau continui să dormi deși îți sună alarma. (Atacul) este absolut înfiorător,” a reacționat corespondentul NBC News Garrett Haake, în timp ce Alex Burns de la New York TYimes a scris: „(Generalul) Mark Milley a fost cel care a numit asta un ‘atac justificat.’ A fost un masacru.” Declarații critice similare au făcut și alți jurnaliști de peste ocean, cu unele voci vorbind de „o crimă de război” comisă de Casa Albă în acest caz.

Furia Franței

Al doilea moment delicat pentru Team Biden a avut loc după ce, într-un gest fără precedent și unic în relațiile de aproape 250 de ani dintre cele două țări, Franța și-a rechemat ambasadorul de la Washington pentru consultări, în semn de protest față de acordul de securitate AUKUS care include SUA, Australia și Marea Britanie. (De asemenea, Parisul și-a rechemat reprezentantul diplomatic de la Canberra).

Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a declarat că „decizia excepțională” de a-l rechema la Paris pe Phillippe Etienne este justificată de „gravitatea excepțională” a situației.

Acordul AUKUS, prin care Australia va primi tehnologia necesară pentru a construi submarine cu propulsie nucleară, este văzut pe scară largă ca un efort de a contracara influența Chinei în Marea Chinei de Sud. Acesta a fost anunțat miercuri de președintele Biden, de prim-ministrul britanic Boris Johnson și omologul său australian, Scott Morrison.

Acordul a provocat furie printre oficialii de la Paris, mai ales din cauza modului în care Franța – o națiune aliată cu prezență consistentă în Pacific – a fost eliminată din discuțiile secrete dintre cele trei țări vorbitoare de limbă engleză.

În plus, anunțul creării AUKUS face ca Franța să piardă 65 de miliarde de euro de pe urma acordului pe care Parisul l-a semnat cu Canberra în 2016 pentru a construi 12 submarine convenționale. O putere militară semnificativă în sine, Franța are interese și prezență în regiunea Indo-Pacifică. Acordul cu Australia a fost o parte esențială a strategiei sale acolo.

Mișcarea diplomatică radicală luată de francezi pune în discuție în mod serios relația pe care președintele Emmanuel Macron credea că o are cu Joe Biden. După anii dificili alături de fostul președinte american, republicanul Donald Trump, Macron a fost printre primii lideri mondiali care au salutat alegerea lui Biden la Casa Albă. „America is back,” a proclamat bucuros Macron după întâlnirea din vară cu Biden din Europa, sedus de promisiunile liderului american că va întări relațiile slăbite sub Trump.

Acordul AUKUS a dat însă peste cap speranțele liderului de la Elysee de a avea o relație specială cu omologul său de la Washington. Aceasta mai ales după ce, pentru ca lucrurile să fie și mai umilitoare, Franța nu a fost avertizată de crearea AUKUS decât cu câteva ore înainte de anunțul comun SUA-Marea Britanie-Australia, fiind lăsată complet în ceață de partenerii săi de limbă engleză. Nu e de mirare că oficialii francezi cred acum că Biden s-a dovedit a fi un partener la fel de nesigur ca predecesorul său republican.

Peter Ricketts, fost ambasador al Marii Britanii în Franța, a afirmat că „trădarea” suferită de Paris va afecta rolul Franței și Europei în NATO și relațiile deja tensionate cu Marea Britanie. „Pentru francezi, acest lucru pare a fi un eșec complet al încrederii între aliați și pune la îndoială rolul NATO. Situația crează o mare ruptură în mijlocul alianței NATO,” a declarat Ricketts pentru The Guardian.

În sfârșit, gestul Franței de a-și rechema ambasadorul prevestește o relația dificilă a Parisului cu Administrația Biden, acuzată de „înjungheiere pe la spate.” Este pentru prima dată când Franța își recheamă ambasadorul din Statele Unite, după ce cele două țări au fost aliate încă din timpul Războiul de Independență al SUA. Franța a anulat, de asemenea, o gală care urma să aibă loc vineri pentru a comemora aniversarea bătăliei de la Golful Chesapeake, un eveniment decisiv în război, care s-a încheiat cu victoria flotei franceze asupra britanicilor la 5 septembrie 1781.

Fără booster

Dar veștile proaste pentru Administrația Biden nu s-au oprit aici. Un grup care oferă consiliere celor de la FDA a votat împotriva recomandării unei doze booster de vaccin Pfizer anti-COVID pentru americanii cu vârste între 16 și 65 de ani. Grupul a recomandat însă această doză pentru persoanele cu vârste de 65 de ani și peste, precum și pentru persoanele cu risc crescut de îmbolnăvire.

Mulți dintre experții independenți ai grupului – inclusiv specialiștii în boli infecțioase – au declarat că datele științifice sugerează că nu este justificată oferirea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID adulților americani.

Votul împotrivă (16 la 3) reprezintă o lovitură pentru președintele Biden, care a declarat anterior că dozele booster vor fi disponibile pe scară largă săptămâna viitoare dacă vor fi aprobate de FDA și de Centers for Disease Control and Prevention (CDC).

În plus, președintele Biden a sperat că oferirea celei de-a treia doze de vaccin Pfizer va ajuta la reintensificarea campaniei de vaccinare, care trenează în Statele Unite de luni de zile, și va ajuta la ținerea sub control a pandemiei. Situația nu este deloc roză: America înregistrează aproape 150.000 de infecții zilnice cauzate de varianta Delta a coronavirusului, comparativ cu un minim de aproximativ 8.500 pe zi în urmă cu trei luni, cu circa 2.000 de morți în fiecare zi și în jur de 100.000 de spitalizări în acest moment.

Experții susțin că votul negativ de vineri ar putea intensifica criticile conform cărora Administrația Biden a acționat înaintea oamenilor de știință în efortul său de a promova dozele suplimentare de vaccin, deși președintele democrat a promis încă de la început că administrația sa „va urma recomandările științei.”

Consilierii de top din domeniul sănătății ai lui Biden, inclusiv șefii FDA și CDC, au anunțat pentru prima dată planurile pentru oferirea de doze booster de vaccin pe scară largă la jumătatea lunii august, stabilind săptămâna din 20 septembrie ca o dată de început „foarte sigură.” Ei au făcut asta însă înainte ca oamenii de știință de la FDA să-și finalizeze propriile evaluări ale datelor și să respingă în final necesitatea unui vaccin suplimentar.

Planurile de cheltuieli, în pericol

De asemenea, tot pe plan intern, Biden nu ar fi reușit să-l convingă pe senatorul Joe Manchin, un democrat din Virginia de Vest, să voteze în favoarea pachetului de reconciliere de 3.5 trilioane de dolari, promovat insistent de progresiști. Manchin dorește să limiteze orice pachet de cheltuieli la 1.5 trilioane de dolari. (https://www.axios.com/scoop-biden-bombs-manchin-b2b4acbd-24d0-40a3-ba6f-c0509e0e0224.html)

Manchin, considerat în prezent cel mai important politician de la Washington și omul cheie în aprobarea agendei lui Biden, îl sfidează astfel pe președintele Statelor Unite, membru al aceluiași partid. Insitența lui de a limita pachetul de cheltuieli de 3.5 trilioane de dolari ar putea pune în primejdie și proiectul bipartizan pentru infrastructură, în valoare de 1.2 trilioane de dolari, care a fost deja aprobat de Senat.

Progresișii din Partidul Democrat au amenințat că vor bloca pachetul de infrastructură dacă Manchin, alături de senatoarea democrată Kyrsten Sinema (Arizona), nu va aproba cheltuielile din pachetul masiv de reconciliere de 3.5 trilioane de dolari.

Eșecul lui Biden de a-l convinge pe Joe Manchin să i se alăture este o bătaie de cap suplimentară pentru liderul democrat. Nu doar că el nu a reușit până în acest moment să atragă suportul republicanilor pentru promovarea proiectelor sale, așa cum a promis în campania electorală, dar își vede agenda pericilitată de confruntările interne dintre progresiștii și moderații din Partidul Democrat. Un pas înapoi politic semnificativ pentru Biden.

Criza din Del Rio

În sfârșit, punctul de frontieră de la Del Rio a fost temporar închis vineri „pentru a răspunde nevoilor urgente de siguranță și securitate reprezentate” de afluxul de imigranți ilegali, a anunțat US Customs and Border Protection. Primarul din localitate a declarat starea de urgență, după ce cel puțin 10.000 de persoane, în mare parte imigranți haitieni, s-au masat sub podul care leagă Del Rio (Texas) de Ciudad Acuña (Mexic). Autoritățile se așteaptă la alte câteva mii de imigranți, ceea ce va înrăutăți situația.

Situația din Del Rio, și imaginile filmate din dronă și prezentate la nesfârșit pe posturile de televiziune, cu oameni care așteaptă în temperaturi de 40 de grade Celsius printre grămezi de gunoaie, se spală în fluviu și își curăță hainele folosind Rio Grande, sunt considerate de analiști un simbol al crizei imigranților care afectează mandatul lui Biden încă din prima zi. Date guvernamentale au indicat că numărul migranților reținuți la frontiera SUA-Mexic în iulie a depășit 200.000 pentru prima dată în 21 de ani. Unele informații arată că peste 1.5 milioane de imigranți ilegali au fost reținuți de agenții americani la frontiera de sud după ce Biden a ajuns la Casa Albă. Multe voci spun că politicile liberale de imigrație ale liderului democrat au încurajat valurile de refugiați.

Iar situația nu pare că se va rezolva foarte curând. Într-un gest care va înfuria progresiștii și activiștii pentru drepturile omului, Administrația Biden a anunțat că urmează să transporte înapoi către Haiti miile de imigranți care s-au adunat sub podul de la frontiera SUA-Mexic în ultimele zile.

Zborurile vor începe duminică și ar putea implica până la opt pe zi, au declarat oficialii pentru Associated Press.Această evacuare pe scară largă a imigranților reprezintă o schimbare dramatică de strategie pentru o administrație care s-a arătat de la început favorabilă celor care-și caută refugiu în Statele Unite.

CONCLUZIA. Avalanșa de crize și știri negative pentru președintele Biden din ultimele zile se adaugă retragerii haotice din Afganistan și abandonării a zeci de americani și a mii de aliați afgani în zonă, evenimente care încă domină discursul public din America. Democratul are în prezent o sarcină dificilă, aceea de a rezolva aceste situații dramatice multiple. Iar atitudinea lui nu ajută. Biden a fost criticat că, în mijlocul acestor probleme, a plecat în vacanță la Reheboth Beach, în statul Delaware, aparent netulburat de evenimentele ultimelor zile.

Așa cum am mai spus, aceste crize nu aduc cu ele riscuri semnificative doar pentru moment. Ele au darul să afecteze politic și electoral Casa Albă, în special în perspectiva alegerilor importante de anul viitor. Președintele Biden pare însă că nu vede adevărata dimensiune a crizelor care îl înconjoară și și-a făcut alte calcule politice. Care sunt ele? Greu de spus. Perioada care urmează o să ne arate însă dacă democratul a jucat sau nu cărțile câștigătoare în ceea ce priveste aceste chestiuni.

Surse: BBC, The Guardian, Euronews, Axios, New York Times, FoxNews, AP, CTVNews, Washington Post, New York Post, Twitter

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Informații certe

2 Zvon...

3 Așa o fi?

4 Îngrijorare în Anglia după apariția „mâncătoarei de carne”, o infecție care se transmite sexual şi care cauzea…

5 „Sunt foarte mulți idioți, eu i-aș aresta. Din cauza lor am ajuns să moară pe zi în România câți mor în toată …