Zuzana Caputova, prima femeie care devine preşedinte al Slovaciei, cu un profil diferit de cel al liderilor central-europeni
Avocata liberală pro-europeană şi activistă de mediu Zuzana Caputova a fost sâmbătă învestită oficial preşedinte al Slovaciei, ea fiind prima femeie care câştigă preşedinţia slovacă şi se prezintă cu un profil politic care contrastează cu acela al liderilor naţionalişti din ţările central-europene membre ale Grupului de la Vişegrad, relatează agenţiile DPA şi EFE.
''Nu am venit să conduc, am venit să servesc cetăţeanul'', a spus Zuzana Caputova în discursul susţinut în timpul sesiunii speciale de sâmbătă a parlamentului de la Bratislava.
Ea a fost aleasă în luna martie, în urma unor alegeri marcate de emoţia populară provocată de asasinarea jurnalistului de investigaţie Jan Kuciak şi a prietenei acestuia în februarie 2018. Jurnalistul pregătea atunci un articol despre presupuse legături între guvernul slovac şi mafia italiană.
Acest dublu asasinat, care încă nu a fost elucidat, deşi au fost arestaţi mai mulţi suspecţi, a fost pentru mulţi slovaci o ilustrare a corupţiei, clientelismului şi a relaţiilor dintre politicieni şi crima organizată. Au urmat proteste împotriva guvernului condus de social-democratul Robert Fico, a cărui demisie a fost cerută de preşedintele Andrej Kiska, cel care avea apoi să o susţină pe Zuzana Caputova în cursa prezidenţială. În final, Robert Fico a demisionat, dar Partidul Social-Democrat (SMER) a reuşit să păstreze conducerea guvernului, condus în prezent de Peter Pellegrini, iar Robert Fico a rămas preşedinte al formaţiunii SMER.
Zuzana Caputova împlineşte săptămâna viitoare 46 de ani, este divorţată şi mamă a doi copii. Ea avea puţină experienţă în politică în momentul intrării în cursa prezidenţială, fiind cunoscută mai degrabă pentru campania sa de protejare a mediului. S-a lansat în politică în urmă cu un an şi jumătate prin crearea partidului Slovacia Progresistă şi a participat la manifestaţiile antiguvernamentale ulterioare asasinării jurnalistului Kuciak, pe care îl cunoştea.
A fost adesea criticată de biserică şi de alte grupuri conservatoare pentru poziţiile ei favorabile avortului şi homosexualilor, însă ea susţine că victoria în alegerile prezidenţiale, precum şi cea a partidului Slovacia Progresistă la alegerile europene din 26 mai (partid care a obţinut 20,11% din voturi, dar rata prezenţei la urne a fost de numai 22,7%), ar arăta că Slovacia nu este o ţară atât de conservatoare pe cât pare.
Profilul ei este de altfel diferit de cel al liderilor statelor central-europene membre ale Grupului de la Vişegrad, catalogaţi la Bruxelles drept populişti. La fel ca fostul preşedintele Kiska, Zuzana Caputova se prezintă ca o pro-europeană convinsă, în timp ce guvernul slovac social-democrat şi liderii ţărilor Grupului de la Vişegrad - precum omologul său ceh Milos Zeman, premierul ungar Viktor Orban sau liderul conservatorilor polonezi, Jaroslaw Kaczynski - au adesea opinii critice faţă de elitele de la Bruxelles şi faţă de unii lideri vest-europeni.
În discursul susţinut sâmbătă după depunerea jurământului Zuzana Caputova a pledat pentru consolidarea UE şi a NATO şi a cerut ''schimbări sistematice'' în sistemul judiciar. Tema justiţiei a abordat-o intens şi în campania electorală, afirmând într-un discurs că Slovacia a devenit ''un stat unde practicile mafiote ale multor persoane influente (...) au acaparat anumite instituţii''.
Slovacia nu este însă o republică prezidenţială, prerogativele preşedintelui fiind limitate în favoarea premierului.AGERPRES
