Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

INTERVIU Nini Săpunaru: România este singura țară europeană care poate cultiva cu succes soia modificata genetic

România este singura țară din Uniunea Europeană care poate cultiva cu succes soia modificată genetic, iar această cultură ar putea contribui cu 1 - 1,5 miliarde de euro la PIB-ul țării, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Nini Săpunaru, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților.

"Știu sigur că toți agricultorii mari vor să cultive soia modificată genetic. Problema este că noi mâncăm soia modificată generic, toate animalele noastre o mănâncă în furaje, este liberă la consum, dar nu este liberă la cultivare, iar singurii din Europa care pot să o cultive cu succes suntem noi", a afirmat Săpunaru.

Șeful Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților a mai vorbit despre Legea piețelor, care în momentul de față nu este o lege funcțională și nu elimină intermediarul din piețe, considerând chiar că samsarul este un "rău necesar".

"Există o lege economică, care spune că unul produce, iar ca să ajungă produsul la piață trebuie să existe și un intermediar. A rămas de pe vremea lui Ceaușescu și din vremea comuniștilor că trebuie să fie țăranul în piață. Acum este altă poveste și aș spune că intermediarul este un rău necesar. Vreau să văd eu un economist care va spune că putem elimina samsarul. Niciodată nu vom putea elimina intermediarul", a menționat președintele Comisiei de specialitate din Camera Deputaților.

În ceea ce privește sectorul de îmbunătățiri funciare, Săpunaru susține "o înțelegere strategică între toate partidele din România, cu ceea ce dorim să facem în domeniul agriculturii în următorii 20 de ani", în așa fel încât planul de investiții în infrastructura de irigații să fie aplicat de toți cei care vor veni la putere, indiferent de culoarea politică.

AGERPRES: Care au fost principalele proiecte inițiate în Comisia pentru Agricultură din Cameră Deputaților în sesiunea parlamentară care abia s-a încheiat?

Nini Săpunaru: Consider că este foarte important să menționez, în primul rând, munca noastră de aproape un an și jumătate la Legea Viei și Vinului. Părerea mea este că a ieșit o lege corectă, bună, și nu este a noastră, ci a lor, a celor care activează în această piață.

Deși este Legea Guvernului eu mă mândresc cu ea ca și cum ar fi a mea pentru că este o lege care, la 72 de articole, a avut 101 amendamente aprobate. Și aceste 101 amendamente au fost adoptate în unanimitate, fără niciun vot împotrivă, de către membrii Comisiei pentru Agricultură. De ce a fost așa? Pentru că am discutat îndelung acest subiect, am chemat agenții economici și avantajul a fost că în domeniul viticulturii lucrurile sunt coagulate pe piață. Sunt două asociații patronale care, împreună, controlează sută la sută din piață, din producția vinului, respectiv PNVV (Patronatul Național al Viei și Vinului n.r) și ONIV (Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă n.r). Am mai adăugat reprezentanții viticultorilor și producătorilor de struguri din Vrancea, pentru acolo sunt în jur de 20.000 de hectare de viță de vie din totalul de 100.000 de hectare al României și din care vreo 16.000 de hectare sunt la mici cultivatori. Sunt în jur de 18.000 de mici proprietari care stăpânesc 16.000 de hectare de viță de vie. Acolo, în Vrancea, este o problemă socială și de aceea am chemat și câțiva reprezentanți de la ei când am construit această lege.

Eu am participat și în 2002 când s-a făcut vechea Lege a viei și vinului, eram tânăr deputat, membru în Comisia pentru buget-finanțe și pentru că Vrancea este un județ viticol am participat și atunci la dezbaterea acestei legi.

AGERPRES: Ce îmbunătățiri au fost aduse actualei Legi a viei și vinului în comparație cu precedenta?

Nini Săpunaru: Este în primul rând o îmbunătățire pentru că am intrat în Uniunea Europeană și a trebuit să respectăm regulamentele europene. Dar, cea mai importantă și sper să ne iasă, este că am făcut o amplă discuție și cu specialiști din afara Parlamentului pe care i-am rugat să scrie partea de infracțiuni, pentru că actualul Cod de procedură penală și Codul penal au o sintagmă extrem de curioasă: se consideră "o falsificare a alimentelor, a bunurilor alimentare dacă este dăunătoare sănătății" și atunci, de multe ori, judecătorul întreabă: dacă pui apă în vin sau alcool în vin este dăunător sănătății? De la ce cantitate în sus? Este extrem de complicat numai când vorbim de fals de vin, pentru că vorbim de un bun special și de o protecție specială pentru un produs care poate să fie extrem de scump și cu o valoare comercială extrem de bună și de aceea consider că trebuie să îl protejăm. Prin tradiție, când vorbim despre falsul vinului înseamnă că orice adaos pui în vin este un fals, fie că este un produs natural, fie că este zahăr, orice.

De asemenea, am făcut modificări și am introdus niște infracțiuni speciale, de aceea a fost lege organică și am avut nevoie de votul organic în Parlament, care știți că se obține destul de greu cu actuala majoritate parlamentară. Am introdus o chestiune nouă care să funcționeze în viitor, respectiv Consiliul Regiunilor. Cei care cultivă vița de vie nobilă și care fac vinuri cu denumire de origine controlată își stabilesc și aleg un Consiliu al Regiunilor și care, de fapt, hotărăște și asupra vieții lor.

AGERPRES: Sunteți unul dintre cei doi inițiatori ai unei propunerii legislative care vizează închiderea hipermarketurilor în zilele de duminică pentru revitalizarea comerțului tradițional. Cum a fost privită această inițiativă și ce șanse are să fie aprobată, în condițiile în care nu este susținută nici de retaileri, dar nici de reprezentanții industriei alimentare autohtone?

Nini Săpunaru: Industria noastră, în particular, a fost de acord. Reprezentanții din sector ne-au spus că este un lucru bun însă le e teamă că, dacă o susțin, o să fie scoși de pe rafturile marilor rețele de magazine. Vă dau câteva exemple. În Spania, hipermarketurile au fost închise duminica timp de 10 ani, și abia în urmă cu doi ani le-au dat drumul, dar în acest timp producătorii s-au dezvoltat și acum, în marketurile spaniole, în general, se vând produse spaniole. De asemenea, în Spania sunt piețe volante, săptămânale, inclusiv duminica.

În schimb, problema noastră este că producătorii agricoli nu sunt uniți și nu sunt suficient de tari să facă un lobby extrem de puternic ca să putem scoate această lege. Lobby care, în Ungaria, a funcționat. În Germania, în Austria, în Italia, hipermarketurile sunt închise duminica. Sunt 17 țări din Uniunea Europeană în care sunt închise.

Micii producători români nu încap în supermarketuri și de aceea consider că noi trebuie să învățăm românii să mănânce produse cultivate pe raza a 40 — 60 de kilometri de localitatea de domiciliu. Hai să începem să mâncăm de la producătorii autohtoni și să începem să-i încurajăm pe producătorii autohtoni. Pentru a face acest lucru trebuie să organizăm micro-piețe, piețe volante, în așa fel încât să funcționeze în fiecare județ.

Deocamdată, legea nu are susținere suficientă ca să o aplicăm. Ea este în Senat și va fi sigur picată, dar eu am răbdare că va veni și în Comisia pentru agricultură și o vom dezbate public, pe îndelete, în toamnă. Nu ne grăbim. Vedeți, s-a redus TVA, vi se pare că s-au redus prețurile așa de mult? Nu s-au redus foarte mult pentru că există o lege a cererii și ofertei, dacă piața ține comerciantul niciodată nu o să scadă prețul. La pâine, s-a redus TVA pe o piață necontrolată și ce s-a văzut? Prețurile nu au scăzut foarte mult și nici evaziunea nu s-a redus. Eu zic că reducerea evaziunii s-a datorat nu atât reducerii TVA cât controlului ANAF, care își face treaba.

AGERPRES: Aș vrea să vorbim și despre Legea piețelor care s-a anunțat ca una dintre măsurile care va scoate intermediarii din piețe și va proteja producătorii adevărați. Este într-adevăr așa?

Nini Săpunaru: Din punctul meu de vedere, Legea piețelor a ieșit prost. Este o chestie oarecum semănătoristă în România și văd că funcționează la Ministerul Agriculturii. Pe ideea că trebuie să stea țăranul în piață să vândă. După mine, cei care spun că trebuie să stea țăranul în piață nu prea știu sau nu prea fac piața sau nu au o legătură directă cu cine stă în piață. Vă dau un exemplu. Țăranul stă să cultive, nu are timp să vândă în piață. Țăranul adevărat nu are diversificarea pe care o are un precupeț în piață, el are marfă pe timp și pe zone. El nu își permite să țină o masă tot timpul, să o plătească, și atunci aș zice că sunt un rău necesar comercianții.

Dacă ne uităm în marile capitale europene o să vedeți că există magazine de proximitate care vând produse ieftine, dar nu ei sunt proprietarii, ei sunt comercianții, au contracte cu cei care le aduc legumele respective. Putem să încurajăm țăranii să vină în piețe volante, dar vă asigur că aceia care stau în piață, chiar dacă în spate au 3-4 hectare de teren și un pic de grădina și mai produc câte ceva, o parte din marfa pe care o vând este cumpărată. Știți ce se întâmplă cu această lege? O punem acum pe țața Aglaia care venea și ea cu trei rădăcini la piața să își facă un fel de contabilitate simplă, să scrie în carnetul respectiv cu câte legături a venit și când pleacă cu câte a rămas.

De fapt, noi trebuie să stabilim o lege care să fie și aplicată. Nu poți să faci o lege pe care nu poți să o aplici. Dacă aș aplica acum legea, la jumătate dintre cei care vând acum în piețe trebuie să le confisc marfa. Ori aceasta nu este o soluție (...). Trebuie să găsim o soluție pentru că Legea nu a rezolvat problema producătorilor români. De exemplu, sunt unii care au fost obligați să se facă PFA pentru că au luat fonduri europene, dar ei sunt în continuare țărani, producători români, dar nu mai au acces la acele mese pentru că acum sunt PFA și nu intră în piața în zona aceea de 40% unde au acces doar cei cu atestat de producător. Ori atestat de producător nu poți să îi dai unui PFA, chiar dacă este producător român, chiar dacă produce roșii românești. El a luat ceva fonduri europene pentru un solar, pentru o seră, și nu mai poate veni acolo. Va veni, dar la mesele dedicate societăților și intră în același regim cu societățile. Însă, tendința cumpărătorului este să se ducă la țărani, în zona dedicată lor, dar acolo de cele mai multe ori nu este marfă românească tot timpul. Trebuie să fim rezonabili, roșiile românești au început să se vândă din luna iunie, de când au început să iasă cei care au solarii, și până la toamnă, iar pe urmă vom avea doar roșii turcești, grecești sau italienești. El, țăranul, trebuie să vândă ceva pentru că altfel de ce a cumpărat mesele acelea din piețe, ca să se uite la ele? Au zis că vor emite o ordonanță (guvernanții n.r.) pentru a reglementa această situație.

AGERPRES: Ce soluții vedeți dumneavoastră pentru a face funcțională această lege?

Nini Săpunaru: Trebuie să stăm de vorbă cu ei să găsim o soluție prin care să reglementăm corect această lege. Cred că ea a fost trecută pe repede înainte, mai mult cu ideea de a pune un impozit asupra lor (producătorilor n.r.). Chiar nu funcționează această lege, dacă o să mergeți acum în piețe o să vedeți că ea nu funcționează pentru micii producători, poate doar pentru cei mari care și-au făcut asociație. Există o lege economică, care spune că unul produce și ca să ajungă produsul la piață trebuie să existe și un intermediar. A rămas de pe vremea lui Ceaușescu și din vremea comuniștilor că trebuie să fie țăranul în piață. Acum este altă poveste și aș spune că intermediarul este un rău necesar. Vreau să văd eu un economist care va spune că putem să eliminăm samsarul. Niciodată nu vom putea elimina intermediarul. Producătorul de la care cumpăr vine acum o dată pe zi în piață, dar în urmă cu două săptămâni venea o dată la două sau la trei zile. El cultivă un pic de varză, ceapă, niște roșii, dar nu le are pe toate. Cei care au făcut această lege (Legea piețelor n.r.) nu s-au dus să cumpere în piață cu plasa cartofii și legumele de toamnă pentru că ar fi văzut că sunt mai mulți comercianți decât producători. Comerciantul trebuie să stea în piață, dar trebuie să existe și o metodă prin care el să preia marfa direct de la producător.

Interesul nostru este ca producătorul român să producă și să își vândă marfa pe piață. Cu cât producem mai mult și vindem pe piață rămân mai mulți bani în România, dar cu cât cumpărăm mai multă marfă din Turcia sau Grecia, banul nostru îl dăm în altă parte. Aș prefera să îl dau unui producător român, chit că acesta vinde printr-un intermediar în piață. Pe mine mă interesează de unde ia marfa intermediarul, mă interesează ca marfa să fie din România, să cumpăr o roșie românească cu gust. Repet încă o dată, legea așa cum este acum este o lege proastă și nu va funcționa. Sunt multe chestiuni făcute din birou, pentru care nu s-a discutat cu producătorii.

AGERPRES: Ce alte legi considerați că nu funcționează și ar trebui modificate în favoarea producătorului român?

Nini Săpunaru: O altă chestiune la care țin și nu s-a putut rezolva până în prezent este cea legată de motorina utilizată în agricultură. Mă întreb, de ce trebuie să cumpăr motorina cu acciză pentru agricultură și aștept apoi câteva luni ca statul să îmi dea banii pe ea? Noi știm care sunt proprietarii în agricultură, sunt înregistrați la APIA pentru subvenții, și am stabilit că le dau motorina în funcție de proprietatea pe care o dețin, deci putem să le dăm niște vouchere sau să le dăm dreptul la o anumită cantitate de motorină. Dacă îți lucrezi singur terenul, tu ca proprietar, te duci și îți ei singur motorina cu reducere de acciză din start și plătești cu acel voucher, iar benzinarul își plătește acciza cu acel voucher. Dacă lucrezi cu altcineva terenul, ăla nu o fi nebun să nu îți ceară voucherele pentru motorină. Nu este mai bine așa, să își ia agricultorul motorina direct decât să primească banii de la stat după 9 luni? Este o aberație să îi dai după ce el și-a făcut lucrările. Pe noi nici măcar nu ne interesează, de exemplu, dacă el își bagă motorina în mașina lui, cum ar putea ridica pretenții APIA pe acest sistem, pentru că el tot va trebui să lucreze pământul cu care este înregistrat. Practic, i-ai dat cantitatea pe care are dreptul să o primească pentru suprafața cu care este înregistrat la APIA.

Însă acest lucru nu mai avem pretenția să îl facă actualul Guvern pentru l-am introdus noi în pachetul nostru de guvernare și în mod sigur îl vom aplica.

AGERPRES: Aș vrea să vorbim și despre infrastructura de irigații pentru că se încearcă de ceva timp modificarea OUG 79/2013 privind Legea îmbunătățirilor funciare și deocamdată nu există consens nici măcar între membri aceleași formațiuni politice, fie PSD, fie PNL. Ce soluții vedeți în acest sector?

Nini Săpunaru: Există într-adevăr semnale că vom lua bani prin planul Juncker pentru infrastructura principală de irigații. Consider că trebuie să avem un Parteneriat Public Privat, statul să preia 40% din canalul Siret-Bărăgan și 60% să fie capital privat, în așa fel încât ei să ia banii de la Uniunea Europeană. Cred că ar trebui să ne gândim la o înțelegere strategică între toate partidele din România, fie că sunt de stânga sau de dreapta, cu ceea ce dorim să facem în domeniul agriculturii în următorii 20 de ani, în așa fel încât acest plan de investiții în infrastructura de irigații, pe 20 de ani, să fie aplicat de toți cei care vin la putere. Am văzut acum că propunerea aceasta a venit și din partea Consiliului Investitorilor Străini, care la ultima întâlnire au avansat această idee. Părerea mea este că sub patronajul președinției se poate găsi o soluție pentru acest sector.

Strict pe Legea îmbunătățirilor funciare sunt două curente de opinie diferite de ale ministerului și în rândul PNL, dar și în rândul PSD. Sunt colegi de la PNL care susțin că infrastructura secundară ar trebui dată în proprietate, iar alții susțin că ar trebui să fie dată în folosință. Discutăm deja de trei luni aceste aspecte și nu am ajuns la nicio concluzie. Însă trebuie să găsim o soluție. Eu cred că poți să faci act de vânzare-cumpărare, dar cu anumite clauze, adică îi dai infrastructura secundară cu clauza de a face ceva. O vând cu un leu, dar cu condiția, cu obligația, de a face investiții. AGERPRES: Producătorii agricoli din România și-au arătat tot mai des intenția, în ultima perioadă, ca statul român să decidă în favoarea cultivării soiei modificate genetic pe teritoriul României. Cum comentați?

Nini Săpunaru: Știu sigur că toți agricultorii mari vor să cultive soia modificată genetic. Problema este că noi mâncăm soia modificată generic, toate animale noastre o mănâncă în furaje, este liberă la consum, dar nu este liberă la cultivare, iar singurii care pot să o cultive cu succes, suntem noi. De ce în România? Pentru că diferența de producție este de la 1,5 tone la hectar la o medie de 4,5 tone, chiar și de 6 tone la hectar. De ce cu succes? Pentru că este vorba de tehnologie, de sole, de teren. În afară de noi, poate și Franța, alte țări din UE nu au condiții pentru această cultură.

Uniunea Europeană spune să te autorizezi mai întâi la ea și pe urmă rămâne la latitudinea fiecărui stat membru să decidă dacă cultivă sau nu plante transgenice. După cinci ani în care aștepți decizia UE, statul poate să îți spună fără un motiv clar, poate doar din motive politice, că nu este de acord. Mai nou, vor să interzică și intrarea furajelor modificate genetic în UE. Din cauza influenței ecologiștilor în Europa, noi nu avem o poziție clară vizavi de ceea ce putem face cu producția animală. Trebuie să găsim o soluție ca să ne cultivăm singuri hrana pentru animale și putem să facem și export. Eu cred că aportul la PIB ar putea fi pe acest segment de 1 — 1,5% adică 1—1,5 miliarde de euro pentru că este vorba de spor de producție și de 600.000—700.000 de hectare care se pot cultiva anual în România cu soia modificată genetic. Ca să nu mai vorbim și de aportul de azot în sol.

Câștigurile sunt cam la fel în cazul soiei modificate genetic și a celei cultivate tradițional, însă intervine sporul de producție. Nu vorbesc însă de soia cultivată în mod ecologic, care într-adevăr este mai scumpă. Dacă mai calculăm că se fac și uleiurile și margarinele în România, aportul la PIB se modifică, este mult mai mare. Ideea că soia modificată generic strică și celelalte culturi nu are nicio legătura, este poveste. Nu deranjează în niciun fel agricultura ecologică. De altfel, nu există la ora actuală studii serioase și obiective care să susțină că soia modificată genetic ar afecta sănătatea umană.

AGERPRES: Există vreun pericol că vom fi invadați de produse alimentare modificate genetic dacă UE va încheia un Acord de liber schimb cu SUA?

Nini Săpunaru: Da, există! O să vină păsări hrănite cu soia modificată genetic la 25 de cenți kilogramul de pulpe congelate și atunci ce o să mai facă producătorii noștri? Vă dau un exemplu, la soia, produsul principal este uleiul de soia, iar subprodusul, șrotul, adică proteina de soia. Noi cărăm subprodusul cu vaporul din America și Argentina care costă 2,6 lei/kg și vindem soia cu 1,5 lei kilogramul. Nu suntem zdraveni din punct de vedere economic. Aici văd doar intervenția statului, a primului ministru, a negociatorilor noștri. Trebuie să luam o decizie politică și să ne apucăm de această treabă, mai ales că asta își doresc toți agricultorii. Eu de doi ani de zile îi ascult și pe cei pro și pe cei contra. AGERPRES


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 ALARMĂ Zeci de mii de români vor fi amendați după 26 mai! Jandarmeria, la ordinul ministrului Camen Dan, monit…

2 Informație. Candidații lui Voiculescu de pe lista PSD vor pleca la PPUSL imediat după validare! Dragnea, în râ…

3 Document. Citiți și voi ce avere are primarul PSD din Topoloveni după 29 de ani de mandat. Primește de la stat…

4 Rakeții PSD au ratat ținta. Dragnea a crezut că l-a angajat pe Carlos Șacalul, dar s-a ales cu Stan și Bran!

5 VIDEO Dragnea, cu sclavii TVR după el, în satul din Sibiu unde-a copilărit liderul USR, Dan Barna! Unul făcea …

recomandări

Te ia DNA: Gherman Petru

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Burgeri în cele mai ciudate ipostaze