Agricultura a fost și în anul 2014 unul dintre sectoarele cheie ale economiei naționale, care a adus nu numai producții record ci și încasări din exporturi de aproape 4 miliarde de euro doar în primele nouă luni din an, iar aceste cifre creează premise optimiste pentru un al doilea an în care România va închide pe excedent balanța comercială cu produse agroalimentare.

Dacă agricultorii din sectorul vegetal s-au putut lăuda cu recolte bogate și cu randamente ușor îmbunătățite față de 2013, fermierii au avut de 'pătimit' în urma apariției 'bolii limbii albastre', într-un an în care a fost stopat declinul din sectorul de bovine. Suspendarea exporturilor de animale vii în zona Orientului Mijlociu, în țări cu tradiție pentru ovinele și bovinele românești, le-au adus crescătorilor de animale pagube de peste 200 de milioane de euro.

Embargoul rusesc impus asupra produselor alimentare și agricole din Uniunea Europeană a afectat, indirect, sectorul cărnii de porc din România, în condițiile în care prețurile s-au prăbușit cu peste 30% la producători, iar piața românească a simțit o parte din presiunea excedentului de produse alimentare 'made in UE", în mod special din țările cu tradiție în export către Federația Rusă.

Agricultura a fost în fruntea plutonului în 2014 și în privința absorbției fondurilor europene, cu o rată de peste 80% pe zona dezvoltării rurale și de aproape 90% pe plăți directe.

Au rămas, însă, în stand-by proiecte importante, așteptate de piață și de agricultori, care rămân obiective prioritare pentru autorități și în anul 2015 și aici vorbim, cel puțin, de înființarea Camerelor Agricole și a Fondurilor mutuale pentru acoperirea pierderilor agricole și de ce nu, de o cotă redusă de TVA la câteva alimente de bază.

* Producții vegetale record, prețurile cerealelor în cădere liberă

Dacă la începutul anului atât autoritățile cât și agricultorii estimau 'pierderi irecuperabile' la grâu și rapiță de 15—20% din cauza căldurii și a secetei, precipitațiile au căzut la timp pentru culturile semănate în toamnă, respectiv grâu și rapiță, și chiar au dat 'bătăi de cap' agricultorilor în timpul recoltatului.

"Mă bucur că încheiem anul 2014 cu o producție foarte bună, deși eram sceptic când am avut acele ploi cu inundații. Cred că, dacă nu le aveam, anul acesta era poate cel mai bun an din istorie. Cu toate acestea, a fost mai bun ca 2013, iar în 2013, după mulți ani, ne-am bucurat că agricultura a salvat indicatorii economici. Anul acesta am avut producții foarte bune la rapiță, adică cea mai bună producție din istoria României, de când s-a introdus în producție, la grâu am obținut 7,5 milioane de tone față de 7,3 milioane anul trecut, iar la floarea soarelui și porumb avem producții ușor mai bune decât anul trecut, respectiv 2,1 milioane tone și 11,19 milioane tone. Este un rezultat foarte bun, mai ales că este pentru prima dată când portul Constanța a fost declarat numărul 1 în Uniunea Europeană din punct de vedere al traficului cu cereale, ceea ce arată că România este un jucător, nu numai în această zonă ci și pe piața europeană, chiar dacă partenerii noștri sunt țările arabe", a afirmat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, într-un interviu acordat AGERPRES.

Pe fondul unor recolte bune de cereale în Europa, dar și în lume, prețurile au coborât la praguri minime în lunile iulie, august și septembrie, porumbul înregistrând cel mai scăzut preț din ultimii cinci ani. Prognozele privind creșterea producției mondiale au atras și în cazul grâului o cădere liberă a prețului. Abia în aceste zile, cotația bursieră a grâului a atins cea mai ridicată valoare din luna mai, însă acest lucru s-a datorat îngrijorărilor că livrările din Rusia vor fi restricționate.

La bursa de la Chicago, cotația la grâul cu livrare în luna martie a crescut cu 2,5%, până la 6,65 dolari per bushel, după ce anterior a urcat până la 6,77 dolari, cea mai ridicată valoare înregistrată din 20 mai. La bursa de la Paris, cotația grâului de panificație cu livrare în luna martie a crescut cu aproape cinci procente, până la 209,50 euro pe tonă, cel mai ridicat nivel de după luna aprilie. Separat, cotația porumbului cu livrare în luna martie a crescut cu 1,3% până la 4,1375 dolari per bushel în timp ce cotația pentru soia boabe a crescut cu 0,7% până la 10,43 dolari per bushel.

* Exporturi de produse agroalimentare de aproape 4 miliarde de euro la nouă luni, topul dominat de grâu și porumb

Exporturile de cereale au devenit în ultimii ani tot mai profitabile, grâul și porumbul românesc continuând să fie printre cele mai căutate produse agricole pe piața externă. Numai în primele nouă luni au fost adjudecate peste 5,5 milioane de tone de grâu și porumb românesc, cu 25% mai mult față de cantitățile livrate cu un an urmă.

Datele statistice arată că România a exportat, în primele nouă luni din acest an, produse agroalimentare de aproape patru miliarde de euro — un record al ultimilor 20 de ani — în timp ce excedentul comercial a depășit 349 de milioane de euro la finele lunii septembrie. "În perioada ianuarie — septembrie 2014, exporturile României de produse agroalimentare au fost în valoare totală de 3,902 miliarde de euro, în creștere cu 11,2% față de aceeași perioadă din 2013, importurile înregistrând o ușoară creștere cu 1,3% în perioada menționată, până la 3,553 miliarde de euro", potrivit Ministerului Agriculturii.

În acest context, și Uniunea Europeană este pe cale să stabilească un nou record în ceea ce privește exporturile de grâu, pentru al doilea sezon la rând, în condițiile în care cursul de schimb favorabil și problemele economice din Rusia oferă statelor membre UE șansa de a-și vinde la export cea mai mare recoltă de grâu din istorie. Volumul licențelor de export pentru grâu moale eliberate până acum pentru sezonul iulie 2014/iunie 2015 este deja peste nivelul înregistrat în sezonul 2013/2014, iar prognozele Comisiei Europene privind exporturile pentru întregul an arată că acestea vor depăși ușor recordul de 30 de milioane de tone înregistrat în ultimul sezon.

În ceea ce privește exporturile de produse din carne și de animale vii, acestea au rămas și în 2014 doar pe hârtie, deși România și China au semnat acorduri importante în ultimii doi ani, la nivel sanitar-veterinar, care permit pentru prima dată o deschidere a pieței din China pentru produsele românești. În premieră chiar, la finele lunii octombrie, a avut loc, la București, Forumul pentru Agricultură dintre China și Europa Centrală și de Est. Întâlnirea nu s-a dorit a fi doar un forum politic, declarativ, ci și unul de business, cu un partener tot mai interesat de sectorul agricol al României.

"Republica Populară Chineză ocupă un loc prioritar în politica României de dezvoltare a relațiilor cu țările din Asia, iar forumul de la Indagra a reprezentat un bun prilej de a discuta în mod direct cu agenții economici din cele două țări, de a semna contracte sau de a iniția alte contacte", a afirmat ministrul Agriculturii, la acest eveniment. Acesta a menționat că România a devenit din ce în ce mai vizibilă pe piața chineză, iar companiile din această țară sunt interesate să investească în principal în sectorul agricol românesc atât datorită avantajului din punct de vedere al afacerilor cât și statutului de țară membră a UE. Însă, în perioada acestui eveniment, doar un singur producător român semnase un pre-contract de export de produse din carne de bovine, la masa rotundă 'business to business'.

* 'Boala limbii albastre', an dificil pentru fermieri

Apariția 'bluetongue' pentru prima dată pe teritoriul României a lovit exact în momentul în care zootehnia a început să crească, în sectorul de ovine, care a avut o creștere constantă în ultimii ani și cel de bovine, care nu a cunoscut o creștere decât în 2014.

'Anul 2014 a fost unul dificil, mai ales pentru sectorul zootehnic, pentru că a pierdut capacitatea de a exporta animale vii în zona Orientului Mijlociu. Începând cu luna mai, am avut primul caz confirmat de encefalopatie spongiformă bovină, care a anulat posibilitățile noastre de export cu țările terțe. Era un venit de care fermierii români și, în special, crescătorii de bovine aveau nevoie. Erau exporturi, venituri la bugetul statului pe care noi le generam cu acest tip de activități comerciale. Luna august aduce 'boala limbii albastre', care frânează și mai mult capacitățile noastre de comerț cu animale vii", a spus președintele Pro Agro, Alex Jurconi, pentru AGERPRES.

Autoritățile afirmă că rămânem limitați la export și producție și vom mai avea de tras din cauza acestei boli și în anul 2015 și probabil și în 2016 pentru a eradica complet această boală.

* TVA 9% la pâine, evaziune fiscală diminuată cu 300 de milioane de lei.

Bilanțul unui an după reducerea TVA la pâine a arătat că puterea de cumpărare a populației a crescut cu 136 de milioane de euro datorită scăderii prețului la pâine și făină, iar numărul salariaților înregistrați cu carte de muncă s-a majorat cu 7.000 de persoane, potrivit Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase (ROMPAN).

Conform estimărilor Ministerului Finanțelor Publice/ MFP/ și Comisiei Naționale de Prognoză, după reducerea TVA de la 24% la 9%, evaziunea fiscală în domeniul pâinii s-a redus cu 300 de milioane lei în perioada septembrie 2013 — iunie 2014.

Toate aceste date pozitive anunțate de autorități și patronatele din sector i-au determinat pe reprezentanții din industria cărnii să ceară scăderea TVA de la 24% la 5% într-un domeniu cu un rulaj anual de peste 3,5 miliarde de euro și de unde statul pierde peste 450 de milioane de euro din cauza evaziunii fiscale. România se numără printre țările cu cea mai mare TVA la carne din Europa.

Asociațiile profesionale din domeniul producției și procesării cărnii, membre ale Federației Naționale Pro Agro, au inițiat în aprilie 2014 o amplă campanie la nivel național, de reducere a TVA la carne și la produsele din carne, în care sunt implicați și consumatorii, iar până în prezent peste 208.000 de români au semnat petiția de reducere la 5% a TVA la carne și la preparatele din carne.

Nu au fost uitate în acest an nici produsele bio, care au primit o atenție specială din partea autorităților pentru că pot reprezenta, de fapt, brandul de țară al României, chiar dacă exporturile din agricultura ecologică sunt formate încă în procente ridicate, de peste 80%, din materii prime.

"Avem peste 15.500 de operatori înscriși în sistemul de agricultură ecologică și peste 320.000 de hectare de teren arabil certificat. Se pare că am depășit un milion de hectare cu floră spontană, păduri pentru fructe de pădure, pășuni și fânețe. În ceea ce privește consumul, se constată o creștere a cererii din partea consumatorilor români de produse tradiționale și ecologice, dar și o creștere a importurilor de astfel de produse. Deși noi avem materii prime, sectorul de procesare este la început, cu sortimente puține și nu foarte diversificate, dar cu mare potențial de dezvoltare", consideră președintele Bio-România, Marian Cioceanu.

O cotă redusă de TVA la alimentele bio ar însemna încasări mai mici cu circa 800.000 de euro, consideră Bio-România, bani care cu siguranță vor fi compensați prin creșterea volumului alimentelor bio procesate și comercializate în România. Consumul de alimente bio prin rețeaua de magazine nu a depășit 4-5 milioane de euro în anul 2013.

* Ținta de 2,7 miliarde de euro în 2014 din fonduri europene în agricultura și în mediul rural din România. Obiectivul prioritar al anului 2014: fără dezangajări


Autoritățile afirmă că fondurile europene atrase până în prezent din banii europeni au ajuns la aproape 2,5 miliarde de euro, iar anul se va încheia cu 2,7 miliarde de euro.
"Suntem în targetul pe care ni l-am propus. Obiectivul prioritar a fost în fiecare an să nu dezangajăm fonduri. Nici în 2012 și nici în 2013 nu am dezangajat fonduri europene. Ceea ce bucură foarte tare este că din componenta aceasta de 2,7 miliarde de euro avem poate cea mai mare sumă plătită, de când suntem stat membru al UE, pentru zona de investiții, prin PNDR. Până acum, cele mai mari fonduri mergeau pe plățile directe pe suprafață, pe pilonul I, și cred că așa era normal, dar anul acesta avem o sumă record, respectiv 1,1 miliarde de euro pe investiții și ajungem la 1,3 miliarde de euro până la sfârșitul anului", a afirmat șeful de al Agricultură.

Din păcate, pe Programul Operațional de Pescuit, unde sumele alocate au fost de 30 ori mai mici, vor fi dezangajări de fonduri și în 2014, la fel ca în 2013.

România riscă să piardă în acest an în jur de 15 milioane de euro din fondurile europene alocate prin Programul Operațional de Pescuit (POP) 2007-2013 din cauza lipsei asigurării cofinanțării proiectelor de către beneficiarii privați, a declarat pentru AGERPRES Ciceronis Cumpănășoiu, directorul general al Autorității de Management pentru POP din cadrul Ministerului Agriculturii.

.* Produse tradiționale mai puține, dar de calitate


Anul 2014 a adus producătorilor din sectorul produselor tradiționale noi reguli pentru atestare, care a redus de 15 de ori numărul produselor înregistrate până în acest moment, de la 4.500 anul trecut la numai 300 în prezent, iar demersurile pentru obținerea protecției europene în cazul unor produse similare au avansat cu Salamul de Sibiu și Brânza de Ibănești, de unde se așteaptă recunoașterea în februarie.

De asemenea, acest an a adus în prim plan și noutățile din industria de morărit și panificație care a venit cu o ofertă de produse tradiționale, realizate însă pe baza unor rețete consacrate, mai vechi de 30 de ani. Exemplul lor este urmat și de unități din industria cărnii și din cea a lactatelor, datorită unei cerințe, tot mai evidente, venite din partea consumatorilor, care și-au schimbat gusturile și caută produse de calitate, iar în prezent există deja 12 produse alimentare cu rețete consacrate și alte 12 în analiză.

AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii