Klaus Iohannis – calea spre dezastru

Strict sub aspectul parghiilor constitutionale pe care le are, presedintele Iohannis, am mai spus-o, nu cred ca putea face cu mult mai mult in aceste prime luni de mandat.

A oferit imaginea presedintelui strict constitutional, dand masura viciului de fond in care traim de 23 de ani: demnitarul cel mai inalt in stat, singurul ales prin votul direct al tututor romanilor, are foarte putine atributii pentru a raspunde celor mai importante asteptari ale celor care l-au ales.

Dar dincolo de parghiile concrete, de fapt foarte modeste, functia prezidentiala are si o dimensiune simbolica foarte importanta, poate cea mai importanta in acest context constitutional, si ea este concretizata in mesajele pe care le transmite societatii si in presiunea pe care o exercita prin ele pentru a imprima un anumit curs al Romaniei.

Este o dimensiune pe care Klaus Iohannis nu vad sa dea semne ca ar fi constientizat-o.

Presedintele Romaniei nu este un functionar care, din spatele unui ghiseu, sa execute constiincios atributiile din fisa postului. Nu este functionarul de la ghiseul 1 care sa dirijeze petentul la ghiseul 2 sau 3, atunci cand treaba e de competenta legala a acestora.

Sigur ca atunci cand este vorba despre competente ale Executivului presedintele nu are cum sa intervina direct asupra deciziei, dar asta nu inseamna ca nu are un punct de vedere si ca nu are obligatia sa-l exprime public ca reprezentant al celor 6 milioane de oameni care i-au dat votul.

Foarte bine ca periodic invita partidele la Cotroceni, dar niciodata n-am auzit de la dl Iohannis niste concluzii concrete ale acestor intalniri si un punct de vedere propriu ferm in privinta temelor de discutie. Si pare ca fiecare partid a venit si a plecat cu propriile idei, care au fost contabilizate.

Dl Iohannis ne spune ca nu face nici treaba Guvernului, nici a Opozitiei. Sub aspect decizional nici nu poate. Dar trebuie sa inteleaga ca orice se intampla in Romania este treaba presedintelui, pus acolo sa vegheze asupra ansamblului pe care il reprezinta societatea romaneasca. Dl Iohannis pare complet rupt de ansamblu. Nu da semne nu numai ca l-ar intelege, dar nici ca l-ar interesa.

Va dau doua exemple recente. Victor Ponta a relansat ideea scoaterii procurorilor din randul magistratilor. A reactionat o parte a presei, a reactionat CSM, pana si ministrul Justitiei a simtit nevoia sa nuanteze.

In conferinta de presa, presedintele a trebuit sa fie aproape fortat sa isi spuna un punct de vedere. Dupa intrebari repetate, a spus aproape iritat: „Daca vreti opinia mea, nu este oportun asa ceva”.

Dar opinia cui sa o vrem? Care este cea mai reprezentativa si inalta opinie in statul roman? Cu atat mai mult cu cat in zona functionarii si asigurarii independentei Justitiei presedintele chiar are competente constitutionale. Si nu vreau doar opinia, ci vreau mai ales argumentele opiniei, pentru ca ele imi arata viziunea, daca ea exista.

Apoi, intrebat daca este de acord cu pensiile speciale pentru parlamentari, Klaus Iohannis a raspuns: „Daca pensiile se impun sau nu e o discutie care ar fi trebuit sa porneasca de la situatia mai generala, daca este bine sa existe pensii speciale sau daca nu este bine. (…) Ar fi excelent daca cu aceasta ocazie in Parlament chestiunile ar fi transate un pic la modul mai general. (…) Astept cu mare interes aceasta chestiune sa fie clarificata de cei care sunt alesi pentru a o clarifica. Politica la modul general in acest domeniu ar fi bine sa fie definita de Guvern”.

Am inteles, e treaba altor ghisee. Dar domnia sa, presedinte Romaniei, cum vede aceasta „situatie mai generala”?

Exista criza romanului din Burkina Faso. Nu am vazut nicio implicare a lui Klaus Iohannis. Ne spune caa fost zi de zi in contact cu celula de criza. Dar nu era oare necesar ca seful statului sa isi exprime public preocuparea si implicarea in soarta unui cetatean roman in maxima dificultate? Nu ca sa se afle in treaba si pentru a transmite un mesaj de siguranta cetatenilor.

Care este modelul de actiune in ajutorul cetateanului roman aflat in dificultate pe care il proiecteaza Klaus Iohannis?

Apoi, Klaus Iohannis, omul „lucrului bine facut”, transmite din timp in timp mesaje destul de ingrijoratoare de diletantism la nivelul Administratiei Prezidentiale. Nu poti sa confunzi intr-un discurs oficialMarea Mediterana cu Marea Neagra. Povestea celor doua mesaje pentru congresul UDMR postate succesiv pe site-ul Administratiei Prezidentiale e de antologie.

Specialistii in Drept, fara implicare politica, cu care am vorbit au spus de la inceput ca sesizarea facuta de presedinte la CCR in chestiunea Dan Sova a fost cea mai slaba dintre cele trei si cum cea a PNL a ramas fara obiect la momentul judecatii, daca nu intervenea CSM cu o abordare corecta, povestea ar fi fost ingropata probabil.

Presedintele nu are nici azi consilieri in domenii foarte importante, precum educatia si sanatatea. Cum gestioneaza problematica foarte complexa a acestor domenii?

Una peste alta, Klaus Iohannis arata o decuplare totala de societate. Nu are opinii sau nu le comunica, nu intelege fondul problemelor sau nu reuseste sa il explice, nu se implica dincolo de litera stricta a Constitutiei.

Pare a se autoizola comod intr-o postura cat mai putin solicitanta si dincolo de care tot mai multa lume se intreaba ce gandeste si vrea de fapt presedintele? Dezamagirea este, ma tem, in crestere.

Sigur ca institutiile ar trebui sa functioneze ca unse, sigur ca fiecare ghiseu ar trebui sa-si faca treaba ca la carte. Dar suntem foarte departe de asa ceva. Si prin presiune publica, in termeni eleganti, argumentati, apasati si constanti, presedintele ar trebui sa fie un lider autentic al procesului de reasezare institutionala a Romaniei.

In loc de asa ceva vedem de fapt un haos in crestere in care institutiile, dimpotriva, se mananca unele pe altele, se razboiesc, intr-un vacarm tot mai asurzitor, pe fondul unei aparente lipse a autoritatii centrale.

A nu fi ca Traian Basescu nu trebuie sa fie un scop in sine al mandatului. A nu repeta greselile acestuia reprezinta o premisa corecta. Dar nu cred ca fostul presedinte gresea punand presiune constanta pe institutii, ci prin stilistica aleasa si prin masurile duble aplicate. Acestea nu trebuie repetate, dar demersul in sine cred ca era si ramane necesar.

Daca dl Iohannis va continua pe aceasta linie, ma tem ca se indreapta spre un dezastru epic nu doar personal, ci si institutional.

Ioana Ene Dogioiu

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 SURSE PSD, în pragul revoltei! Se pregătește debarcarea lui Ciolacu și excluderea Gabrielei Firea!

2 VIDEO El este pușcăriașul analfabet folosit de Antena 3 să-l atace pe Nicușor Dan!

3 Marile orașe unde primarii se știu deja. Cine sunt favoriți la București, Constanța, Pitești, Bacău

4 Atac mizerabil al PSD la adresa Elenei Lasconi, candidată la primăria Câmpulung. Deputată PSD: „În Muscel vene…

5 VIDEO „Să moară mama, 25.000 de euro am luat de la PSD”. Romică Țociu se laudă cu banii primiți la negru de la…