De ce migranții a căror cerere de azil este respinsă sunt rareori repatriați ? (Deutsche Welle)
Circa jumătate dintre cererile de azil înaintate autorităților germane de către migranți sunt respinse, dar rareori ei sunt retrimiși în țările lor, scrie vineri Deutsche Welle într-un articol ce analizează cauzele acestei situații. De altfel, unul dintre motivele pentru care Germania este o destinație predilectă a migranților este că aceștia știu că, odată ajunși acolo, riscul de a fi repatriați este mic, chiar dacă li se respinge cererea de azil.
Potrivit lui Wilfred Burghardt, care a condus un comitet însărcinat cu repatrierea migranților, denumit AG Ruck, lacunele sistemului german constituie un factor semnificativ de atracție pentru migranții ce aleg Germania. 'Călcâiul lui Ahile al generoasei legislații germane privind azilul este lipsa consecințelor în urma respingerii cererii (de azil)', subliniază el.
Circa 80% dintre solicitanții de azil sosesc în Germania fără acte ori cu acte false, în special cei proveniți din țări care nu sunt recunoscute pentru războaie ori persecuții politice. Conform unor ONG-uri, mulți folosesc documente false gândindu-se că, dacă nu prezintă un act, s-ar putea să nu li se permită intrarea în Germania.
Pe de altă parte, un migrant nu poate fi retrimis în țara sa de origine dacă nu are documente de identitate, lucru de asemenea cunoscut de migranții care vin fără acte. În plus, chiar și atunci când s-au determinat țările de origine ale migranților ce trebuie repatriați, operațiunea nu se poate desfășura pentru că multe state refuză să-i reprimească.
O altă tactică folosită de migranți pentru a împiedica repatrierea este să dispară înaintea datei când sunt programați să plece. Prin urmare, acum nu li se mai comunică data repatrierii.
Ei recurg și la apeluri în instanță împotriva respingerii cererii de azil, unele organizații dedicate susținerii refugiaților oferindu-le asistență în acest demers.
Repatrierile sunt îngreunate și de faptul că autoritățile germane sunt copleșite de numărul foarte mare al migranților, ce a ajuns anul trecut la aproape 1,1 milioane. Au fost perioade când numărul cererilor de azil în așteptare trecea de 600.000.
Există de asemenea un factor psihologic ce influențează autoritățile germane în aplicarea deciziilor de repatriere. De fapt, responsabilii locali se tem de efectul mediatic al unor știri cum ar fi forțarea unei familii de migranți să se urce într-un avion pentru a se întoarce în țara sa.
AGERPRES
