Varoufakis: "Germania nu-i va cruţa pe greci de DURERE, are un interes să ne DISTRUGĂ"

Varoufakis: "Germania nu-i va cruţa pe greci de DURERE, are un interes să ne DISTRUGĂ"

Fostul ministru grec de Finanţe Yanis Varoufakis scrie într-un contra-editorial publicat în ediţia de vineri a ziarului The Guardian că răspunsul la întrebarea de ce nu vor creditorii să restructureze datoria greacă "nu se află în economie, pentru că rezidă adânc în politica labirintică a Europei". Grecia a devenit un stat insolvent în 2010, recunoaşte el, după care au apărut două opţiuni în vederea rămânerii în zona euro, şi anume opţiunea "sensibilă, pe care orice bancher decent ar recomanda-o - restructurarea datoriei şi reformarea economiei - şi cea toxică - oferirea unor noi împrumuturi unei entităţi falite, pretinzând că rămâne solventă".

Europa a ales-o pe a doua, punând băncile franceze şi germane expuse datoriei publice greceşti "mai presus de viabilitatea socio-economică a Greciei", denunţă fostul ministru, recunoscând că o restructurare ar fi implicat pierderi din partea bancherilor.

"Grijulii să evite să mărturisească în faţa parlamentarilor că cei care urmau să plătească din nou băncilor noi împrumuturi nesustenabile sunt contribuabilii, oficiali UE au prezentat insolvenţa statului grec ca pe o problemă de lipsă de lichidităţi şi au justificat «planul de salvare» drept «solidaritate» cu grecii", acuză Varoufakis.

"Pentru a pune transferul cinic al pierderilor private iremediabile pe umerii contribuabililor, ca un exerciţiu de “tough love”, Greciei - ale cărei venituri naţionale s-au micşorat cu peste un sfert şi din care urmau să fie plătite noile şi vechile datorii - i-a fost impusă o fişă de austeritate. Este necesară expertiza matematică a unui puşti de opt ani ca să-ţi dai seama că acest proces nu se putea termina bine", scrie el.

"Odată ce sordida operaţune a fost completă, Europa a obţinut automat alt motiv să refuze să discute restructurarea datoriei: acest lucru avea să afecteze buzunarele europenilor! Iar astfel au fost administrate doze tot mai mari de austeritate, în timp ce datoria creştea, obligându-i pe creditori să acorde împrumuturi şi mai mari, în schimbul unei austerităţi şi mai mari", continuă el.

"Guvernul nostru a fost ales să pună capăt acestei bucle nefericite; să ceară restructurarea şi să pună capăt austerităţii paralizante", subliniază fostul ministru, adăugând că negocierile au ajuns în mult mediatizatul impas deoarece "creditorii continuă să respingă orice restructurare tangibilă a datoriei, insistând în acelaşi timp ca datoria noastră imposibil de plătit să fie plătită de cei mai slabi dintre greci, de copii lor şi de nepoţii lor". 

Varoufakis dezvăluie că Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrupului, l-a vizitat în prima sa săptămână de mandat pentru a-l pune în faţa unei alegeri dure, şi anume fie să accepte "logica" planului de salvare şi să renunţe la orice solicitări de restructurare, fie acordul de împrumut "crapă - repercusiunile nerostite fiind că băncile greceşti aveau să fie condamnate".

După cinci luni de negocieri se profila Grexitul, ieşirea Greciei din zona euro, scrie el.

"Ameninţarea unui Grexit a avut o istorie scurtă şi agitată", scrie fostul ministru, evocând faptul că i-a băgat în sperieţi pe bancheri în 2010, dar şi în 2012, "când ministrul de Finanţe al Germaniei Wolfgang Schäuble a decis că costurile Grexitului erau o «investiţie» care merită, ca modalitate de disciplinare a Franţei şi celorlalţi".

Atunci când Syriza a ajuns la putere, în ianuarie, "ca o confirmare a afirmaţiei noastre că «planul de salvare» nu avea nimic de a face cu salvarea Greciei (ci numai cu consolidarea Europei de Nord), o mare majoritate (a membrilor din cadrul) Eurogrupului - sub tutela lui Schäuble - a adoptat Grexitul fie ca rezultatul lor preferat, fie ca arma preferată împotriva Guvernului nostru", continuă el.

Grecii se tem, pe bună dreptate de ieşirea din uniunea monetară, recunoaşte fostul ministru, evocând însă retragerea fără dificultate a lirei sterline din Mecanismului european al ratei de schimb în 1992. Dar, "din nefericire, Grecia nu are o monedă pe care să despartă de euro", contină el, adăugând că ţara sa a adoptat euro. "o monedă străină integral administrată de către un creditor ostil restructurării datoriei nesustenabile". "Pentru a ieşi (din zona euro), ar fi fost necesar să creăm o nouă monedă de la zero", conchide Varoufakis

În opinia sa, acest sfârşit de săptămână reprezintă punctul culminant al negocierilor, în contextul în care Euclid Tsakalotos, succesorul său, "depune eforturi să pună boii înaintea carului", adică "să convingă un Eurogrup ostil că restructurarea datoriei este o condiţie prealabilă a reformării Greciei cu succes, ci nu o recompensă ex-post a acesteia". 

Trei sunt motivele acestei dificultăţi, şi anume "inerţia instituţională", faptul că o datorie nesustenabilă le oferă creditorilor o putere imensă asupra debitorilor - "iar puterea corupe", notează el.

Al treilea motiv, "mai pertinent şi mai interesant" spune fostul ministru, este faptul că "euro este un hibrid între un regim de rată de schimb valutar fix (...) şi o monedă de stat". "Primul se bazează pe frica expulzării pentru (ca membrii săi) să rămână împreună, în timp ce moneda de stat implică mecanisme pentru reciclarea surplusurilor între statele membre (de exemplu un buget federal, obligaţiuni comune)", afirmă Varoufakis. subliniind că "zona euro nu se încadrează între cele două - este mai mult decât un regim al ratei de schimb şi mai puţin decât un stat".

Europa nu a şiut cum să răspundă crizei din 2008-2009. "Ar trebui să pregătească terenul pentru cel puţin o expulzare (Grexit) sau să întărească disciplina? Sau să treacă la federalizare?", se întreabă el, notând că "până acum nu a făcut nici una nici alta, iar angoasa sa existenţialistă continuă să crească".

"Schäuble este convins că, aşa cum stau lucrurile, el are nevoie de un Grexit ca să asaneze atmosfera, într-un fel sau altul. Brusc, o datorie publică greacă nesustenabilă permanent, fără de care riscul unui Grexit ar păli, a dobândit o nouă utilitate pentru Schauble", scrie Varoufakis .

"Ce vreau să spun cu asta? Pe baza lunilor de negocieri, convingerea mea este că ministrul german al Finanţelor vrea ca Grecia să fie împinsă afară din zona monedei unice, pentru a-i speria pe francezi şi a-i face să accepte modelul său al unei zone euro disciplinare", conchide fostul ministru grec al Finanţelor.

                           **********************

Cum prezinta un negociator grec, sub protectia anonimatului, discutiile cu Eurogrup: Am plecat la lupta crezand ca avem aceleasi arme ca si ei. Le-am subestimat puterea / Schauble i-a spus lui Varoufakis: Cati bani vrei ca sa iesi din euro? 

Guvernul de la Atena a crezut ca o prabusire a economiei Greciei va antrena o cadere a economiei mondiale si a sperat ca un NU la referendumul din 5 iulie ii va intari pozitia de negociere, poveste, sub acoperirea anonimatului, un consilier grec de rang inalt care a participat la negocierile cu Eurogrup din ultimele cinci luni si care acuza un ton extrem de dur, santaj si "asasinare mediatica" din partea europenilor. Interviul a fost acordat cunoscutului site francez de investigatii Mediapart in saptamana dinaintea referendumului.

"Am plecat la lupta crezand ca avem aceleasi arme ca si ei. Le-am subestimat puterea. Este o putere care se inscrie in insasi structura societatii, in modul de a gandi al oamenilor. Se bazeaza pe control si santaj. Avem foarte putine parghii in fata ei. Edificiul european este kafkian", spune sursa citata, care sustine ca, initial, Varoufakis, cu argumentele sale, a reusit sa schimbe opinia publica in Europa si chiar in Germania, dar Eurogrup a ripostat.

La inceputul lui februarie, Dijsselbloem i-ar fi spus lui Varoufakis: "Fie semnati memorandumul, fie economia voastra se prabuseste. Cum? Va daramam bancile".

El sustine ca grecii nu au fost sustinuti deoarece Eurogrupul nu functioneza de maniera democratica. Guvernul grec, spune sursa citata, a descoperit prea tarziu ca europenii vor sa-l excluda pe Varoufakis dupa anuntul referendumului. Varoufakis a intrebat: "Cine a decis asta". Dijsselbloem i-a raspuns: "Eu am decis. "Nu ar trebui sa existe un vot? Aceasta decizie nu ar trebui luata in unanimitate? Intr-o societate normala, da, dar Eurogrup nu functioneaza formal, nu exista nicio minuta a dezbaterilor.

Acesta a afirmat ca fostul ministru grec de Finante a "descris incidente care dovedesc ca Eurogrup este total nedemocratic, aproape neofascist" (un termen des folosit de propaganda rusa in ultima perioada, n.r.).

"A discuta prea mult cu Schauble poate fi periculos, pentru ca risti sa nu obtii finantarile. Bancile germane isi vor banii inapoi. E o organizatie unde nu iti poti face auzita vocea. Doar Varoufakis a vorbit deschis. Schauble i-a spus: 'Cati bani vrei ca sa iesi din euro'? Nu a vrut Grecia in euro. A fost primul care a vorbit de iesirea Greciei, in 2011", a declarat consilerul grec.

El a reluat teza potrivit careia toti banii imprumutati de Grecia au mers la plata datoriei externe. "Nu am primit niciun ajutor financiar pentru a plati. Nu ne putem imprumuta pe termen scurt. Nu putem lua nicio masura pentru a imbunatati lichiditatea economiei: BCE a impus restrictii, una dupa alta. Este ceea ce eu numesc sufocare prin credit".

La jumtatea lunii martie, a continuat oficialul grec, o serie de surse de la Bruxelles au spus: "Da, institutiile (BCE, FMI, Comisia) folosesc creditul pentru a va asfixia, pentru a forta guvernul sa se supuna si sa accepte reformele. Faceti-o repede".

"Guvernul credea ca a merge pana la prabusirea economiei grecesti va provoca prabusirea economiei mondiale. Acest lucru nu s-a produs si imi pare rau. Am urmarit evolutia euro, cum a reactionat la experimentele lor. Schauble si Berlinul sunt inteligenti. Au alimentat artificial criza: 'Grecii nu coopereaza. Nu au inteles ce trebuie sa faca. Nu ofera nicio cifra'. Ori, in loc sa cada, euro a urcat. La fel s-a intamplat si pe pietele bursiere".

Sursa citata a declarat ca guvernul de la Atena a inteles de-abia in ultima saptamana (dinaintea referendumului) ce se intampla, dar era prea tarziu. El acuza pseudo-negocieri prin care Eurogrup a castigat timp, grecii au pierdut timp iar Varoufakis a fost "asasinat mediatic".

"Am pierdut orice sprijin economic pentru a gasi termenii unui noi acord si am pierdut orice credibilitate pentru a ii forta sa negocieze cu noi. In acel moment, aripa dreapta a guvernului, Tsipras si Varoufakis, a spus ca este de ales intre modelul cipriot sau referendumul.

Cei doi sperau ca, in cazul unei victorii a NU-ului, pozitia lor va fi intarita pentru a scapa de un acord care sa excluda o restructurare a datoriei externe sau ajustarea bugetara.

Dar europenii nu s-au trezit in fata unei crize mondiale si nici macar europene, sau macar o prabusire a pietelor (dupa anuntul referendumului, cand bursele europene au scazut luni, dar au recuperat rapid pierderile in zilele ulterioare, n.r.). A existat o cadere a burselor, fluctuatii monetare, lira sterlina a crescut. Dar, in cele din urma, europenii nu mai sunt tot atat de pregatiti sa ajunga la un acord ca inainte de referendum.

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Nicușor Dan întoarce oficial spatele USR cu patru zile înainte de alegeri: Opțiunea mea pentru votul de dumini…

2 Reguli esențiale dacă ai simptome COVID, de la un medic de la Matei Balș. Cum se folosește un pulsoximetru și …

3 Pute a Rusia de la o poștă. Cu Mirel Palada pe coadă

4 Nu, nu este Carmen Dan! Este asistenta lui Vela, băgată în față să fie decorată de președinte! / Godină îi bate …

5 Nicușor Dan a concediat-o pe nașa Gabrielei Firea, care câștiga 4000 € / lună de la Primăria Capitalei