Raport CJI: Câinele de pază al democraţiei pare mai timorat ca oricând

Anul 2014 a fost marcat de adâncirea crizei din mass-media româneşti, iar câinele de pază al democraţiei pare mai timorat ca oricând, potrivit unui raport al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI).

"Dacă ar fi să definim cu un singur cuvânt starea sectorului mass-media în anul 2014, frica ar fi cuvântul cel mai potrivit. Frica jurnalistului că mâine ar putea să nu mai aibă un loc de muncă, frica de la finalul lunii, când nu ştie dacă va primi salariul, frica de patron, de politicieni, de autorităţi. Frica managerilor care încearcă să supravieţuiască pe o piaţă aflată în cădere liberă şi unde regulile jocului concurenţial sunt încălcate adeseori, teama că publicitatea ar putea să dispară, frica de instituţiile statului, care ar putea să vină în orice moment în controale prelungite abuziv. Şi, de ce nu, frica celor care au încălcat legile, că mecanismele de control ale statului încep să funcţionze. Câinele de pază al democraţiei pare mai timorat ca oricând", se spune în raportul "Starea sectorului mass-media din România în 2014 - Vulnerabilităţi şi posibile soluţii".

Raportul a fost făcut public de CJI luni, în contextul Zilei mondiale a libertăţii presei (3 mai).

Potrivit raportului, anul 2014 a fost marcat de adâncirea crizei din mass-media româneşti: "Banii din piaţă sunt din ce în ce mai puţini, majoritatea bugetelor de publicitate mergând către televiziunile centrale. Afacerile de media au fost lovite, în continuare, de scăderea vânzărilor şi a audienţelor, de problemele legate de distribuţie, de publicitatea din bani publici alocată discreţionar şi, mai nou, de interpretările diferite ale legislaţiei româneşti în domeniul fiscalităţii şi al dreptului muncii".

Pe de altă parte, potrivit raportului, jurnaliştii acuză, la rândul lor, salariile din ce în ce mai mici, lipsa de predictibilitate şi stabilitate a locului de muncă, programul încărcat şi sarcinile din ce în ce mai multe. "Publicul consideră că mass-media sunt profund viciate, deplânge lipsa conţinutului de calitate, condamnă uneori derapajele din mass-media, dar nu este dispus să plătească pentru conţinut şi nici nu sancţionează prin schimbarea obiceiurilor de consum mediile pe care, altfel, le critică. În plus, nici jurnalismul bun nu-şi găseşte o audienţă foarte mare", se spune în raport.

În ceea ce priveşte anul electoral 2014, raportul CJI menţionează că derapajele profesionale s-au înmulţit.

Pe de altă parte, limbajul s-a deteriorat grav, agresivitatea a crescut, atât la nivel naţional, cât şi local, dar există zone în care meseria se practică corect, cât mai aproape de standardele profesionale. Acestea par a fi, însă, excepţiile care se pierd în mulţimea celorlalte, conform raportului.

Din cauza calităţii scăzute a programelor, televiziunile locale au o audienţă extrem de redusă: "Publicul sancţionează astfel lipsa unei oferte informaţionale adecvată nevoilor lui".

Raportul mai notează că "trecerea, la 17 iunie 2015, la transmisia terestră digitală - sistem în care frecvenţele de emisie vor fi mai multe, dar televiziunile vor trebui să plătească pentru a avea acces la ele - va agrava situaţia televiziunilor locale". Potrivit estimărilor Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), circa 170 de licenţe TV sunt în pericol de a dispărea odată cu trecerea la transmisia digitală terestră.

"Paradoxal, aceasta ar putea fi şansa ziarelor locale de a se repoziţiona ca principal furnizor de informaţie locală. Rolul acestora este evident, ele fiind de multe ori singurul mijloc al populaţiei din zonele rurale ori oraşele mici de a afla informaţii care privesc comunităţile respective. Media centrale nu mai oferă informaţii care să servească nevoilor de informare din aceste comunităţi. În majoritatea cazurilor, ştirile despre subiecte locale difuzate la televiziunile naţionale sunt despre accidente, crime sau alte subiecte «senzaţionale»", se spune în raport.

Totodată, raportul notează încercarea continuă a autorităţilor şi a factorilor politici de a se erija în adevăraţii responsabili editoriali ai redacţiilor. "La o primă vedere, nu pare nimic nou. Încercarea de control şi cenzură a existat dintotdeauna. Diferenţa pe care o menţionează acum majoritatea intervievaţilor este că, dacă în 2004 cenzura era brutală, agresivă şi vizibilă, mecanismele sunt acum mai subtile şi generalizate", se mai spune în raportul CJI.

Totodată, CJI precizează că "majoritatea controlului se face prin intermediul mecanismelor economice şi prin folosirea instituţiilor statului ca organisme de represiune". "Ameninţările deschise la adresa vieţii şi siguranţei jurnaliştilor sunt destul de puţine, dar criza generalizată, lipsa de perspective, salariile mici, care uneori întârzie cu lunile, au făcut ca lupta să fie una de uzură, care nu le pune în pericol viaţa, dar care nici nu asigură mai mult decât supravieţuirea pe termen scurt", se spune în acelaşi raport.

Potrivit CJI, toate aceste elemente descriu o criză majoră de sistem în mass-media. "Sectorul este decapitalizat, vechile modele de business nu mai funcţionează, obişnuinţele de consum mediatic s-au schimbat dramatic şi continuă să se schimbe, în detrimentul «brandurilor de media». La rândul ei, comunitatea jurnalistică este în derută. Abilităţile profesionale tradiţionale se schimbă, devin mai complicate, accesul la informaţia primară este mai simplu pentru consumator, «mijloacele de informare în masă» nu mai sunt doar apanajul jurnaliştilor. Cu un telefon mobil şi o conexiune la internet, oricine poate deveni «furnizor de conţinut», fără constrângeri profesionale legate de acurateţe sau etică. Jocul pare a fi la final, mediile tradiţionale părând a pierde partida, spune CJI.

Însă, potrivit CJI, "ca în orice situaţie de criză, există posibilitatea înnoirii". "Într-o paradigmă atât de grav avariată, oricine va veni cu o idee generatoare de progres (şi profit), va câştiga piaţa şi o va putea reforma după oferta sa. Nu asistăm la o extincţie. Dacă presa va avea un model economic viabil, investiţiile se vor întoarce. Jurnalismul nu moare, se transformă", concluzionează CJI.

Interviurile şi analiza "Starea sectorului mass-media din România în 2014 - Vulnerabilităţi şi posibile soluţii" au fost realizate în cadrul proiectului Consolidarea Convenţiei Organizaţiilor de Media, coordonat de CJI în parteneriat cu Centras.

Acest proiect este finanţat prin granturile SEE 2009 - 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 - 2014, potrivit documentului. În pregătirea acestui studiu, echipa Centrului pentru Jurnalism Independent a realizat, în perioada octombrie 2014 - aprilie 2015, peste o sută de interviuri cu manageri, editori, jurnalişti din presa locală şi centrală.

Sursa: mediafax.ro


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 HARTĂ INTERACTIVĂ Rezultate alegeri prezidențiale 2019 - Turul 1. Vezi cât a obținut fiecare candidat și în ce…

2 ALERTĂ Rareș Bogdan, mesaj în miez de noapte! „Dăncilă să se pregătească pentru un dialog cu procurorii, din c…

3 Pentru cunoscători / Tentativa lui Macron și a serviciilor secrete franceze de a face jocuri murdare în România …

4 Gata, „revoluția anti-clica PSD” a lui Orban s-a terminat! Reforma administrației, promisă „rapid”, se amână „…

5 Primul semnal din USR. Cosette Chichirău, contracandidata lui Barna la alegerile interne: „Nu știu ce va face …

recomandări

Te ia DNA: Stoica Alexandru

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Noi sloganuri fake amuzante