Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

ANALIZĂ Mediafax: Camera discută marţi arestarea deputatului Florin Popescu. Curentul general este de respingere a cererilor DNA

Camera Deputaţilor se pronunţă prin vot, marţi, în plen, privind cererea de arestare a deputatului Florin Popescu, în condiţiile în care mai multe astfel de solicitări au fost respinse, iar curentul de opinie în rândurile coaliţiei şi chiar a unei părţi din opoziţie nu e favorabil unui aviz pozitiv.

Surse parlamentare au declarat pentru MEDIAFAX că valul de anchete ale DNA având drept ţintă senatori şi deputaţi din mai multe partide a determinat o solidarizare a parlamentarilor în a refuza cererile de aprobare a percheziţionării, reţinerii sau arestării colegilor lor. De altfel, chiar în cazul lui Popescu, solicitarea DNA a plecat cu aviz negativ din Comisia juridică.

Orice astfel de solicitare se face în baza articolului 72 din Constituţie, conform căruia "deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor". Conform aceluiaşi articol, urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, competenţa de judecată aparţinând Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

"În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri", menţionează acelaşi articol.

DNA a cerut avizul Camerei Deputaţilor pentru arestarea preventivă a lui Florin Popescu, pentru folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. "Din probele analizate rezultă suspiciunea rezonabilă că faptele pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale, efectuarea urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale constau în aceea că, în cursul anului 2012, inculpatul Popescu Florin Aurelian, folosind influenţa şi autoritatea decurgând din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Dâmboviţa a unui partid, i-a cerut administratorului unor societăţi comerciale cantitatea de 50.000 - 60.000 pui grill (60 - 80 tone, cu valoare de peste 400.000 lei) pentru a o distribui în scop electoral cetăţenilor din judeţul Dâmboviţa, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2012", a arătat DNA în cerere.

Deputaţii din Comisia juridică au respins, în 28 aprilie, cererea în cazul deputatului Popescu, fost membru PDL, care a trecut la PMP, de unde s-a autosuspendat după ce a fost declanşată acţiunea judiciară împotriva lui. Au fost înregistrate 15 voturi "împotrivă", 7 voturi "pentru" şi o abţinere. Popescu a declarat, după ce Comisia juridică a respins cererea privind arestarea sa preventivă, că nu a mâncat nici măcar o aripă de pui şi că acuzaţiile se referă la trafic de influenţă, şi nu la luare de mită.

  • Cea mai recentă respingere în Parlament a unei cereri de ridicare a imunităţii unui parlamentar a avut loc în martie. Camera Deputaţilor a respins prin vot secret solicitarea privind încuviinţarea urmăririi penale a fostului ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu. Au votat împotriva solicitării de începere a urmării penale 248 de deputaţi, iar în favoarea cererii s-au înregistrat 108 voturi. De asemenea, trei voturi au fost anulate.

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să solicite Camerei Deputaţilor aviz pentru urmărirea penală a lui Daniel Chiţoiu, în dosarul "Carpatica", pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada în care a fost ministru al Finanţelor. Din probele administrate de procurori a rezultat că, în calitate de ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu a iniţiat proiectul de Ordonanţă de urgenţă care reducea numărul membrilor consiliului şi prevedea noi cerinţe legate de calificările profesionale minime, fiind introdusă condiţia experienţei profesionale de minimum nouă ani de la data absolvirii studiilor. În referatul procurorilor se mai arată că, prin faptele descrise, au fost aduse vătămări atât intereselor Guvernului şi ASF.

  • Pe 17 februarie, Camera a respins, prin vot secret, ridicarea imunităţii deputatului PSD Vlad Cosma. Cererea ministrului Justiţiei referitoare la încuviinţarea arestării lui Cosma a întrunit 105 voturi favorabile, iar 222 deputaţi au votat împotrivă. Ca şi în cazul lui Popescu, Comisia juridică a respins, înaintea şedinţei de plen, cererea de încuviinţare a arestării preventive a deputatului PSD Vlad Cosma. Prim-ministrul Victor Ponta a votat primul, în plen, în privinţa cererii Ministerului Justiţiei de încuviinţare a arestării preventive a deputatului PSD Vlad Cosma, urmat de membrii Cabinetului său, deputaţi.

Vlad Cosma şi tatăl său, Mircea Cosma, sunt urmăriţi penal pentru trafic de influenţă, fiind acuzaţi de DNA că ar fi cerut şi primit peste 4,4 milioane de lei de la trei oameni de afaceri prahoveni ale căror firme au contracte cu CJ Prahova, denunţători în cauză. Firmele controlate de toţi cei trei sunt urmărite penal în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de 35 de milioane de euro, dosar în care sunt inculpaţi Răzvan Alexe, dar şi fostul angajat al Secretariatului General al Guvernului Marcel Păvăleanu, alături de alţi oameni de afaceri din Prahova.

  • Un alt caz similar este cel legat de ministrul liberal Varujan Vosganian. DIICOT a cerut procurorului general, în 3 septembrie 2013, să sesizeze Senatul, respectiv şeful statului cu cereri de începere a urmăririi împotriva foştilor miniştri ai Economiei Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, pentru că aceştia l-ar fi sprijinit pe Ioan Niculae şi ar fi folosit Romgaz în interesul Interagro. Procurorul şef al DIICOT a solicitat atunci procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) să sesizeze Senatul pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva lui Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei şi membru al Guvernului în perioada decembrie 2006 - decembrie 2008, senator la acel moment, care ocupa şi funcţia de ministru în cadrul Ministerului Economiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale, fapte comise în perioada în care avea calitatea de ministru al Economiei, se preciza într-un comunicat de presă al DIICOT. Această solicitare a fost respinsă, în 7 octombrie 2013.
  • Un alt parlamentar în cazul căruia Legislativul a respins arestarea solicitată de Justiţie este Ion Stan. Solicitarea de încuviinţare a arestării preventive a lui Stan a fost respinsă prin vot, la 21 decembrie 2012, de plenul Camerei Deputaţilor, deşi Comisia juridică a Camerei Deputaţilor votase anterior pentru încuviinţarea arestării preventive a inculpatului. Având în vedere circumstanţele legate de imunitatea parlamentară, procurorii au dispus faţă de Ion Stan măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, pe o durată de 30 zile. Durata măsurii preventive a fost prelungită succesiv. Deputatul Ion Stan a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, fiind acuzat că ar fi pretins sume importante de bani în schimbul cărora s-ar fi angajat faţă de omul de afaceri Nicuşor Dima, care i-ar fi sponsorizat campania electorală, că îi va obţine contracte cu statul.
  • De asemenea şi spre finalul legislaturii trecute au fost respinse două solicitări de avizare a începerii urmăririi penale. Camera Deputaţilor a respins, în 11 septembrie 2012, solicitările de aprobare a începerii urmăririi penale împotriva foştilor miniştri Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre.

În cazul lui Victor Paul Dobre s-au înregistrat 47 de voturi "pentru" ridicarea imunităţii şi 183 de voturi "împotrivă". Pentru ridicarea imunităţii lui Laszlo Borbely s-au înregistrat 53 de voturi "pentru" şi 181 de voturi "împotrivă".

În cazul lui Borbely Laszlo, deputat şi ministru al Mediului, era vorba despre două infracţiuni de trafic de influenţă şi fals în declaraţiile de avere, în formă continuată, iar în cazul lui Victor Paul Dobre, solicitarea viza o adresă către Curtea Constituţională prin care precizau că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători înscrişi pe liste pentru referendumul de demitere a lui Traian Băsescu.

  • Cea mai recentă încuviinţare a arestării preventive a unui deputat a avut loc în Parlament pe 27 decembrie 2013, în cazul deputatului Gheorghe Coman, actualmente condamnat pentru că a primit bani şi o sticlă de whisky în schimbul menţinerii în funcţie a unui şef din Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Buzău. Potrivit procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în perioada noiembrie - decembrie 2013, Gheorghe Coman, folosindu-se de influenţa conferită de funcţia de conducere deţinută în cadrul formaţiunii politice din care face parte (Partidul Conservator), i-a solicitat unui denunţător, în schimbul menţinerii acestuia în funcţia publică de director executiv adjunct al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Buzău, diverse servicii precum şi foloase materiale necuvenite.
  • De asemenea, Parlamentul a încuviinţat cererea Justiţiei în cazul fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu, condamnat la cinci ani de închisoare în dosarul Transformatorul şi încarcerat în Penitenciarul Iaşi. Fenechiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, în dosarul cunoscut ca "Transformatorul", fiind acuzat că prin firmele sale a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei. Fenechiu, în vârstă de 48 de ani, a fost preşedintele PNL Iaşi din 2004, din 2008 a deţinut funcţia de vicepreşedinte al PNL la nivel central, iar după decizia instanţei a demisionat din PNL. Fenechiu a fost ministru al Transporturilor timp de şapte luni, până în iulie 2013, când s-a retras din această funcţie ca urmare a condamnării în primă instanţă în dosarul "Transformatorul".
  • Parlamentul urmează să se pronunţe şi în cazul senatorului PSD Marius Isăilă, pentru care s-a cerut încuviinţarea arestării preventive. Acesta era aşteptat, pe 29 aprilie, la audieri la Comisia juridică, pentru a-şi exprima un punct de vedere. El nu a venit, deşi fusese prezent în cursul dimineţii respective în Senat, la şedinţa Comisiei de buget-finanţe. Decizia în cazul solicitării de încuviinţare a arestării preventive a senatorului PSD Marius Isăilă a fost amânată prin decizia majorităţii membrilor prezenţi. Procurorii spun că solicitarea de arestare preventivă a lui Isăilă este justificată de faptul că au fost constatate "repetabilitatea actelor infracţionale, întinderea acestora în timp (2012 – 2014), modalitatea concretă de săvârşire a infracţiunilor – prin folosirea/interpunerea altor persoane care primeau sumele de bani pretinse urmare a traficării influenţei, modalitatea conspirată de a aborda discuţiile cu tematică infracţională (în toalete, prin dezbrăcarea interlocutorului pentru a nu avea asupra sa aparatură de înregistrare, dialog în şoaptă însoţit de gestică), precum şi încercările de a şterge urmele infracţiunilor prin redactarea unor contracte false care să creeze o altă aparenţă decât realitatea primirii unor sume de bani".

De asemenea, DNA susţine că Isăilă a încercat să afle date nedestinate publicităţii, despre posibile cercetări ce s-ar fi putut efectua faţă de persoana sa de către organele judiciare. Procurorii precizează că Marius Isăilă a ocupat o serie de funcţii în sistemul public de finanţe, fiind director în Administraţia Financiară sector 5, director adjunct al Direcţiei de Control din cadrul ANAF, şef serviciu în Ministerul de Finanţe, la Oficiul de Plăţi şi Contracte PHARE, pentru ca din decembrie 2012 să fie ales senator.

În 2012, Isăilă ar fi solicitat o mită de 200.000 de euro de la un om de afaceri pentru a interveni în soluţionarea favorabilă a controlului ANAF, el fiind la acel moment şef serviciu în Ministerul Finanţelor. Actualul senator PSD, alături de consilierul său Ştefan Cristian Ene, ar fi primit 180.000 de euro, în vreme ce un intermediar al mitei a obţinut 20.000 de euro din suma totală. Intermediarul, Cătălin Cristescu, era comisar în cadrul Gărzii Financiare şi reprezenta legătura cu omul de afaceri Lucian Timofanovici, deţinător al firmei SC Dave Research SRL.

  • Un alt caz care ar putea ajunge în discuţia Parlamentului, în varianta în care ar câştiga alegerile parţiale din 25 mai este cel al fostului ministru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi, în prezent candidat PSD la Camera Deputaţilor, în Colegiul 2 din Satu Mare. De altfel, preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, duminică, că Silaghi se va înscrie în partid pentru a putea candida.

Silaghi a mai fost deputat de Satu Mare din partea PNL, iar DNA a solicitat atunci Camerei Deputaţilor încuviinţarea urmăririi penale împotriva sa pentru trafic de influenţă, infracţiune pe care ar fi săvârşit-o în timpul mandatului de ministru al Transporturilor.

Procurorii DNA l-au acuzat că, în cursul anului 2012, i-ar fi cerut lui Nelu Iordache, administrator al SC Romstrade SRL, deschiderea de către compania de transport aerian din grupul de firme controlate de acesta a unor noi rute care să lege Aeroportul Satu Mare de alte destinaţii din Europa. Silaghi s-ar fi angajat, în schimbul serviciului cerut lui Iordache, să intervină la funcţionari din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, structură aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor pentru ca instituţia să efectueze în termen plăţile aferente contractelor încheiate cu societatea Romstrade, dar şi pentru continuarea derulării contractelor, deşi termenele lucrărilor erau întârziate. Procurorii au mai susţinut că, în 22 noiembrie 2012, Ovidiu Silaghi a primit de la Iordache 200.000 de euro.

Silaghi a renunţat la postul de deputat în 3 septembrie 2013, în schimbul continuării mandatului de europarlamentar preluat de la Cristian Buşoi, numit şef al CNAS. Dobândirea calităţii de europarlamentar a dus la tergiversarea cercetărilor făcute de DNA, care a fost nevoit să se adreseze Parlamentului European pentru ridicarea imunităţii, cerere încă nesoluţionată.

O nouă alegere a sa în Parlament ar face necesară şi o nouă procedură de avizare a urmăririi penale. Din această perspectivă, deşi se afla pe lista PNL pentru alegerile parţiale, a optat pentru PSD.

 

Sursa: mediafax.ro


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Derută șobolănească la Antena 3! Bunicul Luizei l-a făcut muci în direct pe Nicolicea! R.Dumitrescu mai că făc…

2 CULISE / De ce tace Iordache? Păi șeful de la Permise e omul lui. Dar și nașul avocatei lui Dincă! Cumpănașule, …

3 Urmează ultima etapă / ELIMINAREA PĂPUȘARILOR care-au condus România din umbră! Anunțul făcut de un cunoscut ju…

4 Ce capcană ar pregăti PĂPUȘARII României! Iar mergem degeaba la vot?

5 Mafia PSD / Fostul șef al Poliției Caracal urma să fie reținut într-un dosar de cămătărie instrumentat de DIICOT…

recomandări

Te ia DNA: Bucur Ionel

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Dacă vrei Jurassic Park în viața reală, mută-te în Australia