CUTREMUR/A început RĂZBOIUL! Ce manevre face VIERMELE lui Ponta!

A început războiul pentru viitorii procurori-șefi. Cine credea că lucrurile sunt clare și că frica de furia străzii a pus capac peste intențiile penalilor de a jugula puterea DNA se înșeală. Într-un material publicat în România Liberă, jurnalistul Cătălin Prisăcariu scoate la iveală jocurile subterane făcute de penalii în fruntea cărora s-a pus Călin Popescu Tăriceanu. 

Cu mai puțin de patru luni înainte de expirarea mandatelor procurorilor-șefi de parchete (cele mai grele fiind DNA și Parchetului General), s-au conturat două tabere care-și dispută atribuția de a face propuneri de persoane pentru un nou mandat. Într-una din aceste tabere se află ministrul Justiției, Raluca Prună, care are legea de partea sa. În cealaltă, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ajutat discret, dar eficient, de către șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Miza taberei CSM-Tăriceanu este schimbarea peste noapte a legii de numire a procurorilor, astfel încât propunerile să fie făcute de către CSM, și nu de către ministrul Justiției.

Tăriceanu a început să tragă sfori din mai 2015

Astăzi vedem clar taberele pe câmpul de luptă al numirilor în parchete. Dar aranjarea strategică a oștilor a demarat încă de la începutul verii anului trecut. Atunci, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a decis constituirea unui “grup de lucru mixt în domeniul justiției”. Un comunicat de presă al acestei Camere a Parlamentului din 28 octombrie 2015 preciza: “Cu ocazia întâlnirilor informale din lunile mai și iunie ale Biroului Permanent al Senatului cu reprezentanți ai CSM și ai asociațiilor profesionale ale magistraților și avocaților, s-a stabilit de comun acord înființarea unui grup de lucru mixt în care să fie reprezentate toate grupurile parlamentare, CSM, asociațiile profesionale, reprezentanți ai mediul academic de specialitate, dar și reprezentanți ai altor instituții cu atribuții în domeniu“.

Este cu totul de neînțeles de ce Biroul Permanent al Senatului avea nevoie ca întâlnirile cu “reprezentanți ai CSM și ai asociațiilor profesionale ale magistraților și avocaților” să fie informale. Cu atât mai mult cu cât, conform aceluiași comunicat de presă, miza era una cât se poate de legitimă. “Grupul de lucru mixt are caracter profesional și are ca scop principal redactarea unor proiecte de propuneri legislative în domeniul justiției. Odată finalizate de grup, aceste proiecte vor putea fi preluate în totalitate sau parțial de parlamentarii interesați, indiferent de apartenența politică, pentru a urma procedura parlamentară regulamentară de legiferare. Prin finalizarea unui proiect nu se va înțelege că s-a ajuns în mod necesar la un consens. Orice proiect finalizat va putea fi însoțit, după caz, de opinii separate, care vor fi anexate”, menționa documentul.

Propunerea cu schepsis CSM

La fel de misterios este momentul ales de către Senat pentru a da un comunicat de presă, res­pectiv la peste patru luni de la “întâlnirile informale din lunile mai și iunie”, abia pe 28 octombrie 2015. De fapt, la mijloc nu a fost nici o coincidență: cu numai o zi înainte, pe 27 octombrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii decisese, în ședință de plen, să ceară Ministerului Justiției să facă propuneri de modificare legislativă. Legal, CSM nu are drept de inițiativă legislativă, dar are dreptul să ceară Ministerului de Justiție să depună la Parlament propunerile sale. Ministerul de Justiție, însă, nu este obligat să țină cont de astfel de propuneri.

În acest caz, CSM i-a cerut Ministerului de Justiție să ­înainteze către Parlament “mai multe propuneri de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor”, conform unui răspuns oferit de Consiliul Superior al Magistraturii la solicitarea “României libere”. Printre schimbări se află una extrem de importantă: modificarea articolului 54, alineatul 1 din actul normativ menționat. În viziunea CSM, acest articol ar trebui schimbat astfel încât să sune așa: “Pro­curorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjunc­ții acestuia, procurorii-șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (...)”.

Asta în condițiile în care, în actuala formă a legii, numirile sunt făcute de către președintele țării, dar la propunerea ministrului Justiției.

Legiuitorul se aliază cu ­puterea judecătorească

Așadar, pe 27 noiembrie 2015, CSM a decis în ședință de plen să ceară Ministerului Justiției trimiterea către Parlament a unor modificări legislative care să-l scoată din joc tocmai pe ministrul Justiției în ceea ce privește propunerile pentru șefii de parchete. O zi mai târziu, pe 28 octombrie, Senatul a anunțat înființarea unui grup de lucru mixt care lucrează la legile justiției cu largul concurs al CSM. Iar încă o zi mai târziu, pe 29 octombrie, a avut loc și prima ședință de lucru a grupului mixt, condusă chiar de către președintele Senatului. Urmată de un comunicat de presă al instituției, în care se arăta că “domnul Călin Popescu Tăriceanu a subliniat scopul constituirii grupului mixt de lucru: o discuţie aplicată, concretă asupra problemelor cu care se confruntă justiţia şi care se cer a fi dezbătute şi remediate, între reprezentanţi ai Senatului României, ca for legislativ şi gazdă a evenimentului, reprezentanţi ai instituţiilor din domeniul justiţiei – Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, asociaţiile profesionale ale magistraţilor, judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi personalităţi ale mediului academic”.

Mai mult, Călin PopescuTăriceanu a precizat, potrivit comunicatului, “în condiţiile în care, la finalul dezbaterilor, Grupul mixt de lucru va întocmi un set de recomandări, senatorii le vor putea prelua în cadrul unor propuneri legislative şi vor fi introduse în circuitul legislativ pentru a fi soluţionate“. Printre temele discutate a fost și modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

CSM ocolește Ministerul Justiției

În cele aproape trei luni care au trecut de la solicitarea CSM, însă, Ministerul Justiției nu a trimis propunerile Consiliului către Parlament, nici în mandatul ministrului Robert Cazanciuc, nici în cel actual al Ralucăi Prună. Consiliul Superior al Magistraturii, însă, a găsit o cale ocolitoare și a depus propunerile de modificare legislativă direct la Senat, deși nu există nici o prevedere legală care să permită acest lucru. Iată cum justifică CSM mutarea strategică (conform aceluiași răspuns oferit României libere): “De asemenea, la data de 23 noiembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis această propunere de modificare legislativă și către Senatul României. (...) Acest ultim demers al Consiliului s-a efectuat în contextul în care la nivelul Biroului Permanent al Senatului s-a constituit un grup de lucru mixt, având ca obiectiv principal redactarea unor proiecte de propuneri legislative în domeniul justiției“.

Aron, șeful CSM: “Separația puterilor nu înseamnă dispută“

Noul președinte al CSM, judecătorul Mircea Aron, nu consideră că s-a încălcat principiul democratic și constituțional al separației puterilor în stat. “Constituția prevede separația puterilor în stat, dar asta nu înseamnă că nu există dialog între puteri, ideea acestui grup de lucru mixt a fost că această separație nu trebuie să însemne neapărat dispută permanentă între puterile statului. Parlamentul avea dreptul să ne întrebe ce ne interesează în privința legislației și, oricum, această idee de a ne prezenta în Parlament la ședințele grupului de lucru mixt a fost trecută prin plenul CSM și aprobată. Noi am fost întrebați de către acest grup mixt de lucru care sunt durerile sistemului și noi am răspuns că aceste dureri sunt legile justiției. Apoi am fost întrebați ce anume ne interesează și noi, pentru că aveam propunerile de modificare legislativă deja formulate, le-am și formalizat. Nu consider că este o chestie reprobabilă”, a declarat magistratul pentru “România liberă”.

Grabă suspectă

Pentru Raluca Prună, ministrul Justiției, manevrele CSM de evitare a Ministerului Justiției sunt suspecte. La solicitarea „României libere“, Raluca Prună a răspuns tăios față de această situație. “Mi se pare suspectă graba modificării Legii 303/2004 fără dezbatere publică. CSM își depășește competențele legale, nu are drept de propunere legislativă și se poartă ca un consultant în această chestiune”, a avertizat ministrul Justiției. Sursele din interiorul CSM consultate de către “România liberă” au arătat că, în dialog direct cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Raluca Prună nu a ezitat să-i numească pe aceștia “lobby-iști” în relația cu Parlamentul.

Totuși, din informațiile deți­nute de ziarul nostru, au existat negocieri între Raluca Prună și CSM, astfel încât cele două instituții să se pună de acord asupra unui proiect de modificare a Legii 303/2004 care va fi înaintat Parlamentului, dar nu înainte ca acest proiect să intre în consultare publică. Cel mai probabil însă, proiectul de modificare legislativă nu va ajunge în Parlament înainte de luna septembrie a acestui an, adică la patru luni după ce președintele României va fi numit deja șefii de parchete la propunerea ministrului Justiției.

Nimic, însă, nu împiedică parlamentarii să preia propunerile legislative ale CSM și să le transforme în proiecte de lege. Mandatele celor mai mulți procurori-șefi de la parchete expiră pe 15 mai a.c. Parlamentarii reintră în sesiune de la 1 februarie, ceea ce înseamnă că au minimum trei luni la dispoziție (februarie, martie și aprilie) în care să voteze la Senat și la ­Camera Deputaților propune­rile CSM.  


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Vela, imbecilule, dă-ți demisia! Îi obligi pe români să stea în casă și le dai amenzi, dar nu vezi ce se întâm…

2 Aici trebuia dat cu tunul, în adevăratul buboi! Termitele bugetare despre care nu vorbește nimeni

3 VIDEO Studiu prezentat de un cunoscut virusolog german: „Nu există virus „viu” pe suprafețe. Nu vă puteți infe…

4 Orban i-a cerut lui Nelu Tătaru să o demită pe Sorina Pintea de la șefia Spitalului Județean Baia Mare

5 VIDEO Studiu / Priviți cum se răspândește virusul COVID de la un simplu tușit ori strănut. Particulele de aeros…

recomandări

Te ia DNA: Cirloganu Marian Cristinel

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Există un site care face review-uri la cei mai buni burgeri și arată delicios