EXPLOZIV/ACOPERIȚII provoacă HAOS în CSM! Amănunte INCENDIARE

Informarea Consiliului Superior de Apărare a Țării (CSAT) care atestă că nu există lucrători operativi ai serviciilor secrete în rândurile magistraților a creat haos în plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de joi, mai mulți membri având luări de poziție divergente pe această temă. 

Fostul președinte al CSM Marius Tudose a subliniat că verificările au fost solicitate CSAT pentru a consolida independența justiției și a asigura o transparență totală.

"Am solicitat CSAT să facă verificări, (...) am solicitat de prima dată cu privire la toți magistrații, numai că subiecții care trebuiau să facă declarația sunt foarte mulți și ne referim aici la magistrați, la magistrați asistenți, la grefieri și la consilieri. (...) Este un moment istoric, înseamnă decuplarea de trecut, de anumite metehne ale unor magistrați și nu face decât să consolideze independența justiției și avem o transparență în tot ceea ce înseamnă statutul judecătorului, procurorului (...) și a tuturor celorlalți care fac astfel de declarație", a afirmat Tudose.

La rândul său, președintele CSM, judecătorul Mircea Aron, a apreciat că CSM, prin solicitarea adresată CSAT, nu a făcut decât să respecte niște prevederi legale.

"Eu nu cred că atunci când e vorba să aplici legea e nevoie de curaj. Dacă într-o democrație în care există separația puterilor în stat și dacă există obligații pentru anumite instituții să facă sau interdicții să nu facă, atunci cred că acelea trebuie respectate fără să ai nevoie de curaj", a spus Aron.

El a adăugat că, în cazul în care cineva încalcă dispozițiile legale atunci când întocmește declarația pe proprie răspundere, i se pot aplica sancțiuni care pot fi inclusiv de ordin penal.

"În situația în care judecătorul sau procurorul face o declarație care nu este conformă cu realitatea, el trebuie să suporte rigorile legii. Dacă cel care verifică această situație face de așa manieră încât rezultatul comunicat să fie eronat, el suportă rigorile legii. Deci stă cel puțin sub sancțiunea falsului din penal", a explicat președintele CSM.

În opinia sa, cei care susțin în continuare că în sistemul judiciar ar exista ofițeri acoperiți ai serviciilor secrete ar trebui să prezinte și probe, nu doar să formuleze acuzații la modul general.

"În spațiul public s-au lansat, tocmai din sistemul judiciar, opinii potrivit cărora există în continuare magistrați care țin de sistemele de informații și că sunt ofițeri acoperiți. De aceea facem discuția asta, eu cel puțin tocmai de aceea simt nevoia să o fac, pentru că am primit o hotărâre pe care am comunicat-o, (...) iar instituțiile care erau obligate să facă această verificare spun că au făcut-o. În momentul în care în spațiul public chiar din mediul judecătoresc se spune că aceasta nu este adevărată, asta înseamnă (...) că se bazează pe ceva. Dacă se bazează pe ceva, atunci aceste lucruri trebuie dovedite. Cei care spun că există lucrători acoperiți în justiție ai sistemelor de informații trebuie să facă nominalizări", a punctat Mircea Aron.

El a adăugat că, în cazul în care afirmațiile privind existența unor ofițeri acoperiți ai serviciilor secrete s-ar verifica, situația ar fi extrem de gravă, dar și-a exprimat îndoiala că cineva ar fi riscat să falsifice verificările.

"Dacă lucrurile s-au petrecut altfel, atunci într-adevăr putem avea îndoieli nu asupra faptului că sunt sau nu sunt magistrați ofițeri sub acoperire în sistemul de justiție, ne putem îndoi de adevărul că România este un stat de drept. Eu nu cred că la ora actuală cineva poate să arunce un oprobriu public asupra categoriei magistraților, generic să spună că există ofițeri sub acoperire. (...) Eu nu cred că un om care are judecata la el acasă ar putea astăzi să falsifice o verificare", a spus președintele CSM.

În intervenția sa, judecătorul Norel Popescu a explicat că îndoielile privind corectitudinea verificărilor au apărut în urma unei declarații făcute de șeful Cancelariei Prezidențiale, Dan Mihalache.

"Domnul consilier (Dan Mihalache — n.r.) a spus că CSAT nu are logistica necesară de a verifica aceste declarații și am încredere în ce spune domnul consilier al președintelui României. M-am uitat în lege când am auzit această declarație și observ că, citez, CSAT verifică din oficiu sau la sesizarea CSM aceste declarații. Auzind declarația domnului consilier, m-am îngrijorat, pentru că dacă aceste verificări nu au fost făcute de CSAT și CSAT a fost doar un purtător de vorbe al serviciilor de informații, în sensul că acestea au făcut verificările, iar CSAT doar a transmis informația, înseamnă că această verificare este flagrant nelegală și încalcă tocmai textul articolului 7 din Legea 303. (...) Cred că în această situație noi, CSM-ul, ar trebui să ne adresăm comisiei parlamentare de verificare a serviciilor de informații pentru a face verificările, ei fiind cei care pot face verificările dacă a fost sau nu respectată procedura", a spus Popescu.

În opinia sa, o delegare a atribuțiilor CSAT către serviciile secrete pentru efectuarea verificărilor ar însemna o încălcare gravă a legii.

"CSAT, prin acest text de lege, face un control indirect și asupra serviciilor de informații. Oare tu, SRI sau ce serviciu mai ești, ai încălcat legea racolând judecători? Pentru că nu cred că vreo persoană care încalcă legea se autodenunță de dragul principiilor. (...) Tocmai de aceea legea spune că verificarea efectivă o face CSAT. Dacă CSAT nu are logistica necesară și a delegat această atribuție la serviciile de informații (...) este o încălcare flagrantă a legii. (...) În situația dată, informațiile au apărut în spațiul public de la nivelul Administrației Prezidențiale, în fapt confirmă că această procedură nu a fost urmată cu respectarea legii, iar rezultatele s-ar putea să fie viciate", a susținut Norel Popescu.

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Livia Stanciu, le-a cerut tuturor celor din sistemul judiciar să dea dovadă de responsabilitate și să nu mai lanseze acuzații generale, care nu pot fi probate.

"De ce facem o analiză a unor efecte fără să facem în primul rând analiza cauzei care a condus la asemenea efecte? I-aș întreba și eu pe colegii noștri magistrați, asta este imaginea actuală a justiției, noi asta dorim să arătăm cetățenilor? Și dacă da, să ne asumăm, cei care facem astfel de afirmații, răspunderea unor astfel de afirmații. Aceasta este imaginea actuală a justiției, în sensul că justiția este plină de oameni care aparțin serviciilor secrete, informatori? (...) Are oare cineva interes să rostogolească în spațiul public astfel de problematici? (...) Dacă noi știm că există astfel de oameni, să arătăm concret, nu să spunem la modul general că există acoperiți în justiție", a spus Livia Stanciu.

Șefa ÎCCJ a ridicat și problema imaginii magistraților în rândul cetățenilor, în contextul existenței în spațiul public a unor suspiciunilor legate de apartenența lor la serviciile de informații.

"Dacă dumneavoastră vă place această imagine care este indusă în spațiul public pentru marea majoritate a judecătorilor, (...) mâine-poimâne ne trezim în fiecare sală de ședință că judecătorul sau judecătorii membri ai completului sunt acuzați de către oameni (...) care aud vehiculându-se astfel de idei în spațiul public și pot spune judecătorului: nu doresc să fie judecat de dumneata, pentru că opinia mea este că dumneata ești informator al serviciilor", a spus Livia Stanciu.

Procurorul Bogdan Gabor a atras atenția că, prin contestarea concluziilor CSAT, s-a ajuns să fie pusă sub semnul întrebării activitatea unor instituții publice de maximă importanță.

"CSAT și-a îndeplinit obligația pe care o avea constituțional și noi am solicitat CSAT să facă aceste verificări. CSAT ne-a răspuns că s-au făcut aceste verificări și că, potrivit verificărilor, nu există nicio suspiciune că există vreun colaborator, atât din rândul magistraților, cât și al personalului auxiliar. Nu suntem mulțumiți cu acest răspuns și punem la îndoială orice verificare. Dacă aceasta este poziția, sunt convins că orice altă instituție ar face vreo verificare, dacă nu ar spune că nu sunt acoperiți în justiție, noi tot nu am fi mulțumiți. Deci cred că mergem pe o discuție foarte periculoasă și pe o afirmație foarte periculoasă, acuzând CSAT că nu și-a făcut treaba", a spus Gabor.

La rândul său, judecătorul Horațius Dumbravă a apreciat că nu este remarcat tocmai aspectul pozitiv al faptului că, pentru prima dată, opinia publică a fost informată pe o temă de maxim interes.

"Punem în discuție instituții fundamentale ale statului român. (...) Iată, suntem la zece ani de la adoptarea acestei prevederi în articolul 7 și este pentru prima dată când, public, președintele României face acest anunț atât de necesar pentru societatea românească", a spus Horațius Dumbravă.

Procurorul Gheorghe Muscalu a afirmat că o continuare a dezbaterilor pe acest subiect nu își mai are rostul, în condițiile în care există o comunicare oficială din partea CSAT.

"Rostogolim un subiect de ceva vreme. (...) Eu credeam că astăzi discuțiile vor fi foarte scurte pentru că avem o adresă oficială de la Secretariatul CSAT. Eu nu cred că noi trebuie să discutăm aici ce a spus un domn consilier prezidențial, care nu este nici șeful Secretariatului sau nu are competențe pe această zonă. (...) Nu cred că trebuie să aruncăm o umbră de îndoială în condițiile în care avem un răspuns oficial", a spus Muscalu.

CSAT a anunțat, pe 18 ianuarie, că a verificat, la solicitarea CSM și Ministerului Justiției, veridicitatea declarațiilor depuse de magistrați, instituțiile abilitate constatând că nu există lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații în rândul acestora.

"În urma verificărilor efectuate de către instituțiile abilitate, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații", arăta Administrația Prezidențială într-un comunicat de presă.

Șeful Cancelariei Prezidențiale, Dan Mihalache, a afirmat ulterior că CSAT nu are instrumente la dispoziție pentru a verifica 23.000 de magistrați, arătând că această prevedere ar trebui regândită.

Consilierul prezidențial a fost întrebat cu privire la informația transmisă de CSAT că nu există lucrători operativi în rândul magistraților și la anunțul UNJR referitor la posibilitatea de a da în judecată Consiliul în acest caz.

"Mi se pare un pic hazardat și am sentimentul că cineva este într-o campanie electorală în justiție prin tema aceasta. Există obligația legală, nu noi am introdus-o, pare-mi-se în 2005 sau 2006, ca CSAT să verifice aceste lucruri. Dacă mă întrebați pe mine este un pic complicat și nu văd aici foarte bine rolul CSAT și poate, într-o zi, această prevedere ar trebui regândită pentru că CSAT nu are instrumente la dispoziție pentru a verifica 23.000 de magistrați. (...) Poate să ia acele declarații pe propria răspundere și să le trimită instituțiilor, instituțiile răspund. Răspunsul instituțiilor acesta a fost. Nu există capacități proprii ale CSAT de a umbla după ofițerii acoperiți. (...) Am anumite dubii asupra acestei proceduri, dar acesta a fost răspunsul instituțiilor statului", a declarat Mihalache, pe 19 ianuarie.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Epidemia scade în intensitate în Europa! Cifrele din România sunt reale, nu cum induc unii care vor să provoac…

2 Analiză Bloomberg / Când şi cum se va termina pandemia?

3 Academicianul Victor Voicu, general în retragere: Cum poți deosebi o epidemie de o armă biologică și de ce mil…

4 Adevărul iese la iveală! / Profesor Neurobiologie Stanford: COVID-19 nu este COVID și nu este nou. Este SARS2

5 TASS / Temperatura la care noul coronavirus poate muri în doar câteva minute. Când este cel mai activ

recomandări

Te ia DNA: Vasile Puscas

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Top 10 piscine din lume