Kovesi avea dreptate să fie indignată: Expertele din Dosarul CĂPRIOARA au fost ARESTATE
În vara lui 2014 şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, îşi arăta indignarea că dosarul care îl viza pe şeful CJ Vrancea, Marian Oprişan, era tergiversat de peste 8 ani de diverse instanţe din ţară sub tot felul de pretexte. Kovesi a ameninţat chiar cu o reclamaţie la Inspecţia Judiciară faţă de judecătorul din Dosarul Căprioara. Şi iată că acum încep să apară motivele pentru care lucrurile erau tergiversate. Două experte au fost arestate pentru favorizarea infractorului. Nu vin zile bune pentru Francisc. Pentru că, în acest caz, infractorul favorizat el este.
Comunicat DNA
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reţinerea pentru 24 de ore, începând de la data de 10 ianuarie 2015, a inculpatelor:
CERNEA (PINTEA) ILEANA ROXANA, expert financiar contabil, pentru săvârșirea infracțiunilor de favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu și fals intelectual
MUŞUROIU ELENA-VALENTINA, expert, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la favorizarea făptuitorului și complicitate la abuz în serviciu
Din ordonanţele de reţinere întocmite de procurori a reieşit că, în cauză, există date şi probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:
Cernea (Pintea) Ileana Roxana a fost desemnată de către instanța de judecată, în data de 10.07.2014, pentru a efectua expertiza financiar-contabilă în dosarul nr. 271/231/2010 al Judecătoriei Cluj-Napoca – Secția Penală, având ca obiect judecarea unui dosar finalizat cu rechizitoriu de procurorii anticorupţie şi trimis spre judecare la data de 05 iunie 2006.
Dosarul a fost strămutat de mai multe ori, în prezent fiind în curs de judecare, în primă instanţă, la Judecătoria Cluj Napoca.
Unul dintre inculpaţii trimişi în judecată în dosarul sus menţionat a cerut numirea, în calitate de expert recomandat pentru a participa la efectuarea expertizei financiar contabile, a lui Mușuroiu Elena Valentina care a şi dobândit această calitate.
Conform atribuțiilor stabilite de instanța de judecată, expertul desemnat Cernea (Pintea) Ileana Roxana trebuia să răspundă la obiectivele expertizei, stabilite de magistratul care a dispus administrarea acestei probe. La rândul lor, experții parte (recomandați de inculpații din dosar) urmau să-și exprime și ei opiniile cu privire la obiective.
Încălcând sarcinile ce-i reveneau cu privire la întocmirea raportului de expertiză financiar-contabilă, respectiv acelea de a fi independent față de orice intruziune, corect și imparțial, Cernea (Pintea) Ileana Roxana (experta desemnată de instanță) a stabilit împreună cu Mușuroiu Elena Valentina (experta parte recomandată de unul din inculpați) modul în care vor aborda expertiza, așa încât să servească intereselor inculpaților judecați și, de asemenea, strategia de urmat pentru atingerea scopului. Mai mult decât atât, cele două au convenit ca expertiza să fie realizată de către Mușuroiu Elena Valentina, fără ca expertul judiciar numit de instanță să analizeze documentele puse la dispoziție și să tragă propriile concluzii care se impun, în mod obiectiv.
Astfel, Cernea (Pintea) Ileana Roxana a acceptat ca Mușuroiu Elena Valentina să fie cea care să elaboreze expertiza pentru ea, fără a avea nicio contribuție, rezumându-se doar la a-și însuși expunerea, argumentația și concluziile redactate în numele său de expertul parte al inculpatului judecat în dosarul sus menționat, prin semnarea documentului.
Inculpatelor li s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 CPP, urmând ca la data de 10 ianuarie 2015 să fie prezentate în faţa instanţei de judecată, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
De asemenea, în aceeaşi cauză, s-a dispus efectuarea urmăririi penale faţă de MACOVEI LIVIU, expert, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu.
Există indicii şi probe care conturează suspiciunea rezonabilă că Macovei Liviu, în calitate de expert parte al unui alt inculpat, în dosarul depus în dosarul Judecătoriei Cluj Napoca nr. 271/231//2010, a acceptat să semneze raportul de expertiză contabilă, conștientizând că nu a fost întocmit de către expertul desemnat de instanţă Cernea (Pintea) Ileana Roxana şi că, în acest mod, se încalcă prevederile legale și totodată se aduce atingere dreptului părților vătămate din dosar la desfășurarea procesului în mod echitabil.
Sesizarea şefei DNA
În iulie 2014, Laura Codruța Kovesi a sesizat CSM cu acest dosar. Șeful DNA arata că de peste 8 ani dosarul nu s-a soluționat, faptă ce ar putea constitui abatere disciplinară. Dosarul este judecat de Lucian Buta de la Judecătoria Cluj Napoca.
”De la data de 2.12.2010 dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca. De atunci, au fost acordate numeroase termene, respectiv 29 termene de judecată, din care 4 termene, la solicitările succesive ale celor 6 inculpaţi, pentru pregătirea apărării, pentru aducerea lor cu mandat de aducere în vederea audierii, depunerii la dosar a unor precizări scrise, se arată în sesizarea Laurei Kovesi.
Audieri de martori interminabile
În 24 de termene de judecată (în perioada 16.06.2011 – 22.05.2014) s-a amânat cauza numai pentru audiere de martori, deci în total 1.071 de zile. Având în vedere faptul că prin rechizitoriu au fost citaţi 72 de martori rezultă că în 25 de termene, pe parcursul a 4 ani, s-au audiat 2,8 martori/termen. Subliniem de asemenea faptul că, de la un termen la altul, pe parcursul celor 4 ani de când dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, însumând 1.263 zile, s-au acordat termene de la 49 zile, 56 zile şi chiar de 105 zile de amânare de la un termen la altul, pentru audierea celor 72 martori.
Buta amână, nu judecă
”Aşa fiind, pe parcursul celor 1.263 zile , judecătorul fondului nu a dispus nicio măsură pentru a judeca cu celeritate, deşi cunoaşte că dosarul cauzei este de peste 8 ani pe rolul instanţelor de judecată, iar din cei 8 ani, de 4 ani se află pe rolul acestei instanţe”. ”Aşadar, solicităm să aveţi în vedere că în activitatea de cercetare judecătorească, prin modul de gestionare a activităţii sale de judecată, judecătorul fondului a generat întârzieri considerabile a duratei în soluţionarea cauzei, în condiţiile amânării succesive”, se mai arată în sesizarea către CSM.
Aceste amânări echivalează cu tergiversarea, iar judecătorul nu poate justifica măsurile succesive de amânare în raport cu actele pe care le-a administrat (ex. audierea în 27 termene, însumând 1.263 zile, a câte 2 martori pe termen]).
Dosar "istoric"
Urmărirea penală a fostului vicepreşedinte al PSD, Marian Oprişan, a început în noiembrie 2005, iar pe 5 iunie 2006 acesta a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals si uz de fals, infracţiuni comise în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea. Consiliul Judeţean Vrancea a primit, în 2004, 1,9 milioane de dolari de la Ministerul Transporturilor pentru reabilitarea drumurilor comunale din judeţ. Ca urmare, Comisia de licitaţie, numită de Marian Oprişan, a selecţionat şi a atribuit lucrări de construcţie unor firme neeligibile, conduse de apropiaţi preşedintelui Marian Oprişan
O altă faptă imputată de procurorii DNA este că, în 2004-2005, Marian Oprişan „a negociat şi achiziţionat, fără hotărârea necesară a Consiliului Judeţean şi fără avizele de specialitate ale comisiilor din Consiliu, Complexul Turistic „Căprioara”, în jurul căruia deţinea, împreună cu membrii familiei, 8 hectare de teren”. Pentru aceasta achiziţie, Oprişan ar fi alocat ilegal 1,7 milioane RON din fondurile publice al CJ Vrancea. În plus, acesta ar fi întocmit şi o adresă prin care a solicitat suma de 300.000 RON din fondul de rezervă al Guvernului. Pretextele invocate în adresa sunt nereale, iar banii primiţi au fost utilizaţi tot pentru achiziţia complexului.
Rechizitoriul mai arată că, în perioada 2003-2005, Oprişan ar fi folosit hotelurile „Rucăr” din Soveja şi „Hanul dintre Vii” din Câmpineanca, aflate în patrimoniul CJ Vrancea, pentru organizarea unor acţiuni de protocol în valoare de 520.000 RON. Conform calculelor anchetatorilor, prejudiciul creat Ministerului Transporturilor este de circa 1,5 milioane de euro, cel creat bugetului CJ Vrancea se ridică la aproximativ 600.000 de euro, iar cel creat în dauna Guvernului ajunge la circa 75.000 de euro. După intrarea în vigoare a noului cod penal, este posibil ca faptele care au fost obiectul urmăririi penale în acest dosar să se prescrie.
