UPDATE 2: Curtea Constituțională Curtea Constituțională a admis, luni, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu Legea privind pensiile magistraților, au declarat pentru G4Media surse politice. Verdictul de neconstituționalitate a fost dat pe motive extrinseci, care nu vizează aspectele reformei, au precizat sursele citate. În favoarea admiterii sesizării depuse de Lia Savonea au votat judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină, potrivit surselor citate. Pentru respingerea sesizării au votat Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dragoș Dacian. Astfel, votul a fost 5:4 în favoarea admiterii sesizării Înaltei Curți.

UPDATE 1: CCR a precizat într-o informare de presă că a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, fără a preciza însă motivul.

Curtea Constituțională ar putea să admită, luni, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu Legea privind pensiile magistraților, au declarat pentru G4Media surse politice.

Majoritatea de 5 judecători CCR ar fi în favoarea admiterii sesizării, au precizat aceleași surse.

Aceștia ar viza lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), astfel că verdictul de neconstituționalitate ar urma să fie dat pe motive extrinseci, care nu vizează aspectele reformei, potrivit surselor G4Media.

Din acest motiv, o astfel de decizie a CCR permite reluarea procesului de adoptare a proiectului. La acest moment, nu se știe dacă Guvernul va merge din nou pe angajarea răspunderii în Parlament sau dacă va trimite proiectul în Parlament, pentru adoptare în procedura obișnuită, care presupune dezbaterea și eventual modificarea în Legislativ.

Acest lucru a fost explicat luni dimineață de către fostul judecător CCR Tudorel Toader într-o intervenție la Digi24 : „Dacă ar fi o admitere pe motive extrinsec de procedură, cum ar fi, de exemplu probleme de aviz al CSM-ului, de competența Guvernului pentru a-și angaja răspunderea în fața Parlamentului de legi ale justiției, atunci, dacă e pe extrinsec, atunci Parlamentul poate relua legea și să o adopte, respectând procedura. Dacă vor fi neconstituționalități de fond intrinseci, atunci soluțiile legislative declarate neconstituționale nu pot fi reluate, pentru că există un principiu de rang constituțional”.

Obiecția Înaltei Curți, care este discutată de CCR, vizează faptul că CSM ar fi avut prea puțin timp ca să evalueze proiectul de lege și să-și formuleze un punct de vedere. Avizul CSM trebuie dat, potrivit legii, în maximum 30 de zile, dar jurisprudența CCR a precizat în mai multe rânduri că intervalul trebuie să fie „rezonabil”.

CSM a luat act pentru prima dată de prevederile acestei legi pe 29 iulie, când, în virtutea colaborării instituționale, i-a fost prezentat un tabel cu principalele modificări și i-a fost solicitat un punct de vedere. CSM a refuzat însă să-l exprime, pe motiv că nu dorește să analizeze decât proiecte de lege ca atare, și nu drafturi.

Potrivit unor surse din Ministerul Muncii, pe 20 august, ministerul condus de Petre Florin Manole (PSD) a solicitat formal un punct de vedere asupra proiectului de lege – dar nu un aviz, așa cum spune legea. Două zile mai târziu, o persoană din Executiv a observat „eroarea onomastică” și a cerut să fie solicitat de la CSM un aviz, și nu un punct de vedere. La această solicitare, CSM nu a mai răspuns deloc, argumentând că a mai rămas prea puțin timp și trebuie să consulte mai întâi adunările generale ale judecătorilor și procurorilor.

Pe 29 august, Guvernul a adoptat în ședință proiectul pe care și-a asumat răspunderea în Parlament pe 1 septembrie.

În sesizarea de neconstituționalitate, ICCJ a invocat faptul că CSM a avut prea puțin timp la dispoziție ca să analizeze și să emită avizul și că între data de 22 august, când s-a cerut avizul, și 29 august, când s-a adoptat în Guvern, proiectul a suferit „modificări semnificative”.

În realitate, în acest interval proiectul a suferit modificări minore, determinate de avizul Consiliului Economic și Social și o prelungire de la 10 la 12 ani a perioadei de timp în care este echivalată vechimea în alte profesii juridice cu cea de magistrat, care oricum era în favoarea beneficiarilor.

Proiectul de lege privind pensiile magistraților prevede creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, într-o perioadă de tranziție, și ca valoarea pensiei să fie de maximum 70% din ultimul salariu net.

CCR a amânat până acum de două ori verdictul în privința acestei legi.

Informații contradictorii despre decizia CCR pe pensiile magistraților.

UPDATE

Curtea Constituțională ar putea să admită, luni, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu Legea privind pensiile magistraților, au declarat pentru G4Media surse politice.

Majoritatea de 5 judecători CCR ar fi în favoarea admiterii sesizării, au precizat aceleași surse.

Aceștia ar viza lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), astfel că verdictul de neconstituționalitate ar urma să fie dat pe motive extrinseci, care nu vizează aspectele reformei, potrivit surselor G4Media.

Din acest motiv, o astfel de decizie a CCR permite reluarea procesului de adoptare a proiectului. La acest moment, nu se știe dacă Guvernul va merge din nou pe angajarea răspunderii în Parlament sau dacă va trimite proiectul în Parlament, pentru adoptare în procedura obișnuită, care presupune dezbaterea și eventual modificarea în Legislativ.

Acest lucru a fost explicat luni dimineață de către fostul judecător CCR Tudorel Toader într-o intervenție la Digi24 : „Dacă ar fi o admitere pe motive extrinsec de procedură, cum ar fi, de exemplu probleme de aviz al CSM-ului, de competența Guvernului pentru a-și angaja răspunderea în fața Parlamentului de legi ale justiției, atunci, dacă e pe extrinsec, atunci Parlamentul poate relua legea și să o adopte, respectând procedura. Dacă vor fi neconstituționalități de fond intrinseci, atunci soluțiile legislative declarate neconstituționale nu pot fi reluate, pentru că există un principiu de rang constituțional”.

Obiecția Înaltei Curți, care este discutată de CCR, vizează faptul că CSM ar fi avut prea puțin timp ca să evalueze proiectul de lege și să-și formuleze un punct de vedere. Avizul CSM trebuie dat, potrivit legii, în maximum 30 de zile, dar jurisprudența CCR a precizat în mai multe rânduri că intervalul trebuie să fie „rezonabil”.

CSM a luat act pentru prima dată de prevederile acestei legi pe 29 iulie, când, în virtutea colaborării instituționale, i-a fost prezentat un tabel cu principalele modificări și i-a fost solicitat un punct de vedere. CSM a refuzat însă să-l exprime, pe motiv că nu dorește să analizeze decât proiecte de lege ca atare, și nu drafturi.

Potrivit unor surse din Ministerul Muncii, pe 20 august, ministerul condus de Petre Florin Manole (PSD) a solicitat formal un punct de vedere asupra proiectului de lege – dar nu un aviz, așa cum spune legea. Două zile mai târziu, o persoană din Executiv a observat „eroarea onomastică” și a cerut să fie solicitat de la CSM un aviz, și nu un punct de vedere. La această solicitare, CSM nu a mai răspuns deloc, argumentând că a mai rămas prea puțin timp și trebuie să consulte mai întâi adunările generale ale judecătorilor și procurorilor.

Pe 29 august, Guvernul a adoptat în ședință proiectul pe care și-a asumat răspunderea în Parlament pe 1 septembrie.

În sesizarea de neconstituționalitate, ICCJ a invocat faptul că CSM a avut prea puțin timp la dispoziție ca să analizeze și să emită avizul și că între data de 22 august, când s-a cerut avizul, și 29 august, când s-a adoptat în Guvern, proiectul a suferit „modificări semnificative”.

În realitate, în acest interval proiectul a suferit modificări minore, determinate de avizul Consiliului Economic și Social și o prelungire de la 10 la 12 ani a perioadei de timp în care este echivalată vechimea în alte profesii juridice cu cea de magistrat, care oricum era în favoarea beneficiarilor.

------------

Două treimi dintre judecătorii CCR înclină să declare neconstituționale creșterea vârstei de pensionare și limitarea pensiilor magistraților, prevăzute în legea a cărei soartă este decisă luni de instanța constituțională, au declarat pentru Antena 3 CNN surse politice. CCR urmează să admită o parte din sesizarea ICCJ, condusă de Lia Savonea, privind neconstituționalitatea legii legate de pensiile speciale ale magistraților, au declarat surse CCR pentru aktual24.ro.

Pe măsură ce tensiunele cresc în legătură cu așteptata decizie a CCR legată de pensiile nagistraților, se înmulțesc informațiile ”pe surse” care susțin că premierul ar fi gata să demisioneze. Surse din PNL au declarat pentru aktual24.ro că este exclusă o astfel de varionată și că ”se forțează plecarea lui Bolojan”.

De exemplu, stiripesurse.ro anunță luni că ”SURSE Ilie Bolojan s-ar pregăti să demisioneze, în contextul deciziei CCR: Forțează o candidatură la Primăria Capitalei”. Reamintim că patronul site-ului, Iosif Buble, este soțul deputatei PSD Diana Tușa, aceasta fiind în departamentul de comunicare (propagandă) al PSD.

O respingere a legii pensiilor magistraților riscă să aibă efecte politice și chiar să pună în discuție existența actualului cabinet și a coaliției de guvernare.

Judecătorii Curții Constituționale s-au reunit în ședință pentru a discuta două dintre proiectele de lege pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament ca parte a pachetului doi de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului.

Ședința CCR – care urmează să decidă asupra modificării sistemului de pensii ale magistraților – a început puțin după ora 14.00.

Cei nouă judecători urmează să se pronunțe atât pe proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților, atacat de ICCJ la CCR, cât și asupra proiectului de lege care include noile taxe și măsuri fiscale de la Ministerul Finanțelor, atacat de opoziție.

Alte trei proiecte de lege adoptate de guvernul Bolojan în pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare au trecut de testul constituționalității. Este vorba de proiectul de lege privind reforma în sănătate, cel privind guvernanța corporativă. Legea privind modificările aduse la ASF, ANCOM și ANRE a fost la rândul ei validată de CCR și promulgată de președintele Nicușor Dan.

Curtea Constituțională a amânat de două, pe 24 septembrie și pe 8 octombrie, decizia privind reforma pensiilor magistraților și pe noile taxe și măsuri fiscale.

Proiectul de modificare a sistemului de pensii ale magistraților a fost inițiat de către Executiv, iar Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe această lege în 1 septembrie. În lege prevăzut ca modificările să intre în vigoare din 1 octombrie, însă legea a fost atacată la Curtea Constituțională de către instanța supremă.

Legea a fost criticată dur inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, care a reclamat de mai multe ori „climatul de ostilitate creat împotriva magistraților, prin luări de poziție ale factorului politic și prin campanii mediatice care au urmărit discreditarea sistemului judiciar și culpabilizarea acestuia pentru situația economică și socială în care se află România”. Mai mult, toate instanțele și parchetele din țară protestează, din luna august, ocupându-se doar de „dosarele urgente”.

Ce prevede reforma pensiilor magistraților

Proiectul de lege a generat reacții dure în sistemul judiciar și a dus la declanșarea de proteste de către instanțe și parchete, prin suspendarea activității.

Până în 2036, există norme tranzitorii – magistraților li se va adăuga, treptat, în fiecare an, câte un an și șase luni în plus la vârsta de pensionare, adică aceasta va crește treptat. Din 2036, vârsta de pensionare va fi la 65 de ani.

Proiectul privind modificările pensiilor magistraților include următoarele modificări:

• Stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați la vârsta standard din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani.
• Pentru a intra la pensie magistrații vor trebui să aibă 35 de ani vechime. Acum, magistrații se pot pensiona dacă au o vehime de 25 de ani.
• Pensia magistraților nu va putea să fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat. Acum, este 80% din ultimul salariu brut încasat.
• Pentru magistrații care sunt în acest moment în funcție: noua eşalonare a creşterii vârstei de pensionare pentru magistraţi, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an şi 6 luni, până în anul 2036.

Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.

Proiectul de lege poate fi citit în documentul de mai jos:

Obiecțiile instanței supreme

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie acuză, printre altele, că „a fost ignorată, încă o dată, importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției”. Instituția condusă de Lia Savonea mai acuză că legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi „numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.

„Astăzi, 04.09.2025, în şedinţa Secţiilor Unite, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea care modifică regimul pensiilor. Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se arăta în comunicatul dat publicităţii.

De asemenea, judecătorii ÎCCJ consideră de asemenea că „statutul constituţional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanţie esenţială a statului de drept, a democraţiei, care nu poate fi desconsiderat”.

Sesizarea depusă de instanța supremă poate fi citită în documentul de mai jos: