Proasta lu' Ponta chiar ne-a îngropat de vii/Datoria publică a României se apropie de pragul critic

România se apropie de pragul critic al serviciului datoriei externe. La 40 la sută, prag care a fost depăşit de două ori în 2014, investitorii încep să se oprească la graniţă. Iar avertizările că nici în trimestrul 3 România nu va ieşi din recesiunea tehnică se înmulţesc. Temerile specialiştilor ca România să se prăbuşească în 2015 pe fondul reducerii la doar 5 la sută a procentului pentru investiţii publice din PIB sunt reale şi ele ar trebui să fie un semnal de alarmă care să-i înspăimânte pe toţi liderii politici români, indiferent de tabără. Iar ministerul finanţelor, condus de o persoană a cărei autoritate profesională nu este recunoscută de nimeni în România, împrumută fără număr. Luna aceasta se împrumută un miliard. În cele 3 luni care au mai rămas, România trebuie să mai împrumute 6 miliarde euro.

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/EvolutiedatorieguvconformUERomanamai2014.pdf

Iar în februarie trebuie plătită o tranşă de 1,5 miliarde euro către UE. Practic, în 2014, deşi se preconiza ca România să împrumute 422 euro pe secundă, plafonul va fi depăşit tinzând să se apropie de cel preconizat pentru 2015, de 466 euro pe secundă.

 Numărul angajaţilor în România a scăzut în trimestrul 2 cu 3,1% faţă de perioada similară a anului trecut, cea mai mare scădere din UE

Că situaţia este de o gravitate fără precedent, în pofida asigurărilor oficiale că economia duduie şi România este şarpele cu clopoţei al Europei, o demonstrează, din nou, EUROSTAT, care pune degetul pe rană: numărul salariaţilor din România a scăzut în trimestrul 2 cu 3,1 la sută. Adică cea mai drastică scădere din UE. Şi în ce luni? În lunile în care, în construcţii şi alte sectoare care susţin investiţiile, se fac angajări: aprilie - mai - iunie.

România va plăti penalizări uriaşe pentru banii europeni neutilizaţi

Sursele noastre spun că în următorii 3 ani, România va plăti penalizări uriaşe pentru banii fondurile europene neutilizate. Pentru că şansele ca România să absoarbă sumele puse la dispoziţie pentru fostul exerciţiu finaciar 2007-2013 sunt aproape nule. Deşi termenele au fost extinse până la finele lui 2015. Cum tot aproape nule sunt şi şansele ca toate proiectele începute din fonduri europene să fie finalizate le timp. Iar ele vor trebui finalizate din bani de la Bugetul Naţional. Iar sumele cheltuite din fonduri europene ramburdate către UE. ÎNSĂ ACESTE LUCRURI NU NI SE SPUN

Ioana Petrescu ar putea fi vicepremier în viitorul Guvern

Dacă Victor Ponta va ajunge preşedinte, Ioana Petrescu, actualul ministru al finanţelor, îşi va păstra portofoliul. Mai mult decât atât, sursele noastre spun că ea va face parte şi din noul val de lideri pe care Ponta îi va promova la vârful PSD. Şi, din această postură, harvardeza ar putea fi desemnată chiar vicepremier în viitorul Guvern.

 Iată care era situaţia reală încă din septembrie 2013

Guvernul Ponta (USL-PSD şi PNL), venit la putere de un an, pe fondul nemulţumirilor populaţiei la adresa guvernării Băsescu-Boc - PDL, a tot invocat lipsa spaţiului fiscal pentru investiţii mari şi a adus în discuţie ideea prioritizării proiectelor, însă progresele sunt nesemnificative.

Dar volumul redus al investiţiilor reflectă atât gradul scăzut de absorbţie a fondurilor europene destinate investiţiilor planificate, din cauza blocării unor programe operaţionale, cât şi transformarea acestora într-un instrument de echilibrare a deficitului bugetar, investiţiile fiind mereu „sacrificate“ pentru atingerea ţintelor trimestriale şi anuale.

În prima jumătate a acestui an investiţiile publice au scăzut cu 10%, în timp ce cheltuielile de personal pentru bugetari au crescut cu 18%.

România a intrat într-un proces susţinut de ajustare fiscală în ultimii ani, dar aceasta a fost făcută mai degrabă în plan cantitativ, decât structural.

„După ce România a încheiat primul acord cu FMI-CE, deficitul bugetar a scăzut sub 3% din PIB, iar derapajele fiscale sunt mult mai puţin probabile. Însă guvernul nu a reuşit să limiteze cheltuielile curente şi arieratele, ceea ce creează un efect de evicţiune asupra cheltuielilor de investiţie. Mai mult, sistemul bancar se află într-un proces de dezintermediere, iar bilanţurile consumatorilor rămân în continuare fragile. În acest context, creşterea economică ar putea rămâne sub nivelul potenţial în decursul următorilor ani“, spune Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank.

România s-a apropiat de limita de sustenabilitate a datoriei publice, de 40% din PIB, nivelul maxim acceptat de investitori. Cu preţul creării unei rezerve de lichiditate, a fost accelerată creşterea datoriei publice.

Economia României a înregistrat dezechilibre semnificative în perioada de boom, atât pe plan fiscal (deficite structurale ridicate şi măsuri prociclice), cât şi pe plan extern (deficit de cont curent de 13,4% din PIB in 2007). Astfel, România a avut nevoie de acor­dul FMI-CE pentru a asigura stabilitatea financiară şi a atenua şocurile externe, susţi­ne economistul de la UniCredit Ţiriac Bank.

Din împrumutul de la FMI, de aproximativ 12 mld. euro, la buget au ajuns doar circa 2 mld. euro, diferenţa intrând la rezerva BNR. În schimb, sumele primite de la Comisia Europeană, de circa 5 mld. de euro, au fost direcţionate doar către Finanţe.

Rambursarea împrumuturilor se face în tranşe, însă Finanţele se confruntă deja cu o datorie publică în ascensiune.

 Cea mai mare parte a împrumutului contractat în 2009 de la FMI se rambursează din rezervele valutare ale BNR, nu de la buget, astfel că nu ar trebui să existe constrângeri legate de rambursarea împrumutului, având în vedere că în prima jumătate din acest an rezervele valutare au ajuns la 32 mld. euro. Ar fi de preferat ca rezervele valutare să rămână la un nivel ridicat, având în vedere incertitudinile care persistă pe pieţele financiare.

FMI s-a arătat „tolerant“ cu autorităţile române, deşi privatizările au fost tergiversate, termenele stabilite pentru selecţia managerilor privaţi au fost mult decalate, reformele structurale sunt întârziate, iar redresarea economiei este lentă. Anul trecut economia a înregistrat o creştere de 0,7%, iar pentru 2013 majoritatea prognozelor indică un avans de 2-2,5%. Dar pentru o ţară ca România, creşterea economică ar trebui să fie de 3-4%.

Prin parafarea acordului cu finanţatorii externi, Finanţele şi-au asumat o factură de aproximativ 10 mld. euro pe perioada 2009 - 2023, cea mai mare parte din sumă, respectiv 8,6 mld. euro, urmând să vină la plată în următorii zece ani.

Creşterea economică în ritm de 4-5% pe an (şi nu 1-2% ca acum) şi continuarea reducerii deficitului bugetar sunt două dintre soluţiile de plafonare a datoriei la un nivel rezonabil, acceptat de investitori. Cu cât datoria publică este mai mare, cu atât este perceput un risc mai mare şi costurile de împrumut pe pieţele externe sunt mai mari, iar investitorii o ocolesc.

 „Banii de la Comisia Europeană si FMI au fost utilizaţi conform scopului iniţial, respectiv finanţarea deficitului bugetar şi susţinerea balanţei de plăţi într-un moment extrem de greu. În continuare rămâne un subiect de actualitate finanţarea unor programe de creştere a capacităţii de absorbţie a fondurilor europene sau de armonizare a legislaţiei privind parteneriatul public-privat în domeniul investiţiilor, eventual cu implicarea Băncii Mondiale“, spune Eugen Sinca, analist-şef al BCR.

Problema României din toţi aceşti ani a fost nivelul redus al finanţărilor care nu generează datorie externă, de tipul fondurilor europene sau al participaţiilor la capitalul social al companiilor. „Pentru finanţarea unor proiecte de investiţii există alternativa parteneriatului public-privat, puţin explorat în România până în prezent, pentru care există atât banii necesari, cât şi disponibilitatea sectorului privat de a se implica. Este clar că nevoile de investiţii în infrastructură depăşesc cu mult posibilităţile bugetare din prezent şi atunci trebuie căutate metode de eşalonare a plăţilor pe o perioadă cât mai lungă“, mai spune Sinca.
 Cheltuielile cu dobânzile au crescut anul trecut cu  20,6%, adică cu aproape 2 mld. lei faţă de 2011, ca urmare a creşterii stocului datoriei publice, valoarea finală fiind mai mare decât cea proiectată în bugetul iniţial, în pofida scăderii randamentelor titlurilor de stat pe parcursul anului, aminteşte Consiliul Fiscal în raportul anual.

„Efectul favorabil al diminuării costurilor de finanţare a fost anulat de către deprecierea nominală a leului faţă de principalele valute, în condiţiile în care peste jumătate din datoria publică este denominată în moneda unică europeană, precum şi de decizia Ministerului de Finanţe de a majora rezervele de lichiditate din Trezorerie, cu scopul finanţării în avans a deficitului bugetar şi a crea un tampon de siguranţă pentru condiţii adverse în pieţele financiare“, susţine Consiliul Fiscal.

România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar. Plata datoriei externe sau interne fără rostogolirea acesteia se poate realiza numai dacă se creează excedente sau se reduc rezervele valutare ale ţării. Iar dacă România ar alege să plătească datoria prin restrângeri de cheltuieli, nu s-ar mai înregistra creşterea economică prognozată, după cum spun analiştii.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.09.2013


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 ALERTĂ Rareș Bogdan, mesaj în miez de noapte! „Dăncilă să se pregătească pentru un dialog cu procurorii, din c…

2 HARTĂ INTERACTIVĂ Rezultate alegeri prezidențiale 2019 - Turul 1. Vezi cât a obținut fiecare candidat și în ce…

3 Mesajul lui Sebastian Lăzăroiu pentru cei care cer dezbatere cu Dăncilă: Rușine!

4 Pentru cunoscători / Tentativa lui Macron și a serviciilor secrete franceze de a face jocuri murdare în România …

5 Gata, „revoluția anti-clica PSD” a lui Orban s-a terminat! Reforma administrației, promisă „rapid”, se amână „…

recomandări

Te ia DNA: Iosif-Ionel TOMA

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Noi sloganuri fake amuzante