Potrivit sursei citate, în cazul sesizării ANI va fi verificat modul în care a decurs procesul din 4 aprilie de la Tribunalul Bucureşti, pentru a se stabili dacă judecătorul a săvârşit vreo abatere disciplinară, potrivit Mediafax.

"S-a înregistrat astăzi (miercuri, n.r.) şi va fi repartizată în sistem aleatoriu unui inspector. Vor fi făcute verificări prealabile în legătură cu aspecte vizând modul în care s-a luat decizia şi se va stabili dacă sunt indicii ale săvârşirii unei abateri disciplinare de către judecătorul de caz", au precizat sursele citate.

Raportul întocmit de Inspecţia Juridiară va fi înaintat Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide dacă îşi va însuşi sau nu concluziile acestuia.

Judecătoarea Camelia Maria Ilie, de la Tribunalul Bucureşti, a admis, în 5 aprilie, contestaţia lui Mircea Diaconu privind candidatura acestuia ca independent la alegerile europarlamentare.

Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care în 9 aprilie a menţinut hotărârea Tribunalului Capitalei.

Judecătoarea Camelia Maria Ilie a arătat, în motivarea deciziei privind candidatura lui Mircea Diaconu, că acesta are "vocaţia legală incontestabilă" de a ocupa funcţia de europarlamentar, arătând totodată că legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice nu poate fi asociată legii penale.

"În aceste condiţii, întrucât candidatura contestatorului Diaconu Mircea vizează funcţia de europarlamentar, funcţie în mod evident integrată funcţiilor eligibile, nu este incidentă interdicţia invocată de către BEC prin decizie, drept urmare, contestatorul Diaconu Mircea are vocaţia legală incontestabilă de ocupa funcţia de europarlamentar", a notat judecătoarea în motivare.

Magistratul a făcut referire şi la sintagma "aceeaşi funcţie", folosită în legea ANI, care ar viza totalitatea funcţiilor în care o persoană poate fi aleasă. În acest context, judecătorul Tribunalului a arătat că "ar însemna să se lovească în chiar substanţa dispoziţiilor constituţionale ce reglementează dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a fi ales în Parlamentul European, şi care concură cu exercitarea suveranităţii naţionale".

"Examinând cadrul legal incident în materia funcţiilor elective, se observă că interdicţia legală referitoare la dreptul de a fi ales vizează persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească defintivă, şi este reglementă din perspectiva pedepsei complementare specifice dreptului penal, constând în interdicţia temporară a exercitării unor drepturi, în speţă drepturi electorale", se mai menţionază în motivare.

Sursa: adevarul.ro