Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni: Statul alocă de 30 de ori mai mulţi bani minorităţilor decât românilor din afara ţării

Statul român alocă de 30 de ori mai mulţi mulţi bani pentru circa două milioane de minoritari din România, decât românilor care trăiesc în afara graniţelor, al căror număr ajunge la 10 milioane, susţine preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu.

"În mare, cifra aproximativă pentru minorităţile din România este de peste 30 de milioane de euro, să ne înţelegem, pentru aproximativ două milioane de minoritari în România. Cifra pentru cei 10 milioane de români din afara frontierelor României, cifra alocată prin Departamentul pentru Românii de Pretutindenii, este de un milion de euro. Situaţia este foarte gravă şi arată dezinteresul profund al autorităţilor române vizavi de minorităţile româneşti din afara frontierelor", a declarat, miercuri, la Universitatea de vară de la Izvoru Mureşului (Harghita), Eugen Popescu, preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni (FNRP).

Potrivit datelor furnizate de acesta, în 2014, Serbia nu a acordat fonduri pentru cei 330.000 de români care trăiesc acolo. Sprijinul financiar pe care îl alocă România acestora este sub 50.000 de euro, în vreme ce suma alocată în acest an minorităţii sârbe din ţara noastră, care numără 30.000 de persoane, este de peste un milion de euro, pentru bugetarea mass-media, învăţământului preuniversitar şi universitar în limba maternă, bisericilor şi acţiunilor culturale în limba sârbă. De asemenea, minoritatea sârbă din România are un reprezentant în Parlamentul României.

Conform lui Popescu, în Bulgaria, ţară membră a Uniunii Europene, trăiesc 160.000 de români, pentru care statul bulgar nu acordă fonduri deloc, pentru că nu îi recunoaşte ca minoritate naţională. În schimb, în România, minoritatea bulgară, formată din 10.000 de persoane, este reprezentată în Parlament, beneficiază de grădiniţe şi de liceu cu predare în limba maternă, biserică, mijloace mass-media, activităţi culturale în limba bulgară şi de un buget de aproape 400.000 de euro.

Acelaşi raport al finanţărilor prezentat de preşedintele FNRP se regăseşte şi în Ucraina.

Statul român finanţează cei 60.000 de ucraineni din România cu circa două milioane de euro, iar pentru o jumătate de milion de români din Ucraina, care în prezent se află într-o situaţie disperată ca urmare a conflictului de la frontierea ruso-ucraineană, statul român a alocat în acest an sub 20.000 de euro.

"Cea mai privilegiată minoritate din România este cea maghiară, formată din peste 1,2 milioane de persoane”, susţine Popescu.

Conform acestuia, statul român alocă în 2014 maghiarilor din România, numai ca minoritate naţională, în jur de 20 de milioane de euro, prin Fundaţia Comunitas. În această sumă nu sunt incluse finanţările acordate învăţământului în limba maghiară, ci doar banii alocaţi activităţilor culturale, funcţionării instituţiilor minorităţii maghiare, ca şi minoritate naţională.

De altfel, potrivit preşedintelui FNRP, minoritatea maghiară din România este finanţată pe trei paliere, ca minoritate naţională în România de la Guvernul român, ca minoritate maghiară de către Budapesta şi din fondurile autorităţilor locale, pe care, "le controlează din 1990 până în acest moment neîncetat, în Harghita, Covasna, parţial în Mureş, dar şi în alte judeţe din Transilvania".

"Vă daţi seama câţi bani sunt la dispoziţia minorităţii maghiare ca să-şi păstreze identitatea şi să se manifeste politic în România, de maniera pe care o consideră necesară. Este o diferenţă majoră între acest mod de a trata minorităţile care sunt în România şi minorităţile româneşti din afara frontierelor României", a precizat preşedintele executiv al FNRP.

El a mai spus că românii din Ungaria reprezintă o comunitate foarte mică, diminuată considerabil ca urmare a "politicilor asimilaţioniste ale Budapestei", pentru care statul maghiar alocă "o finanţare, evident, simbolică".

Statisticile arată că din peste 100.000 de români, au mai rămas în Ungaria în jur de 25.000, din care 11.000 mai vorbesc limba română.

Potrivit lui Eugen Popescu, instituţiile de învăţământ de acolo "sunt doar de formă şi sunt numite de formă româneşti", în realitate, acolo neexistând limbă de predare română, acesta fiind predată ca limbă străină.

"Iată, în felul acesta, sunt scoase în evidenţă realităţile foarte dure şi dezinteresul major al politicienilor şi al instituţiilor României vizavi de aceşti români. Sunt sute de mii de români, sunt milioane de români dincolo de frontierele României şi în Balcani, pentru că nu m-am referit la românii din Macedonia, românii din Albania, la românii din Grecia. Sperăm că aici, la Izvoru Mureşului, s-a transmis acest mesaj, sperăm din toată inima ca Guvernul României, politicienii, Parlamentul României, să înţeleagă necesitatea finanţării acestor minorităţii româneşti", a subliniat Popescu.

În opinia acestuia, motivul pentru care autorităţile decizionale de la Bucureşti nu au venit să ia contact cu realităţile românilor din afara graniţelor ţării, deşi au trecut trei zile de la debutul Universităţii românilor de pretutindeni, este "frica de responsabilitate faţă de oameni care nu încearcă să aibă ceva de mâncare, ci încearcă să îşi păstreze identitatea naţională", care face parte din drepturile elementare ale omului.

Eugen Popescu a mai spus că România este unul dintre puţinele state din Europa şi "cu siguranţă" singurul din UE care nu acordă suficientă asistenţă românilor din afara frontierelor, încălcând una dintre prevederile Constituţiei, potrivit căreia statul român este obligat să acorde ajutor şi asistenţă românilor care trăiesc în alte ţări.

"Ne batem joc de interesele României, pentru că menţinând aceste comunităţi româneşti în jurul frontierelor şi în Balcani, statul român poate să îşi proiecteze propriile interese strategice, economice, diplomatice, de imagine în acele state. Dacă nici acest lucru nu este evident pentru diplomaţia română, pentru Guvernul României, pentru Parlamentul României, pentru preşedinţia României, atunci, iertaţi-mă, nu ştiu ce pot şi ce potenţial pot să aibă aceste comunităţi", a adăugat Eugen Popescu.

El a amintit că, în prezent, sunt două comunităţi româneşti extrem de grav afectate, românii din regiunea Odessa, în sudul Basarabiei, care sunt o comunitate strategică pentru statul român privind în perspectiva evoluţiilor geopolitice de pe teritoriul Ucrainei, şi românii din Timoc.

"Noi trebuie să înţelegem că există interese politice majore în jurul frontierelor României, Rusia a ţesut o întreagă pânză de păianjen de relaţii, atât în Serbia, atât în Ungaria, cât şi în Bulgaria. Noi, în toate aceste state avem comunităţi româneşti pe care ne-am putea baza în cazul în care ele ar fi tratate cu respect de către instituţiile din România. Din păcate, nu are nimeni această viziune strategică a ceea ce se întâmplă în jurul nostru şi importanţa tactică pe care aceste comunităţi româneşti o au în acest joc de şah care se petrece în jurul României", a mai spus preşedintele FNRP.

Sursa: mediafax.ro


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Orban chiar este un om modest. Două momente

2 Document / Trebuie să fii idiot să crezi așa ceva! Cum ar fi ajuns înregistrarea compromițătoare cu foștii procu…

3 Info / Guvernul va schimba vineri 8 prefecți

4 Harta spionilor ruși infiltrați în Europa. Țările în care au activat rețele întregi de agenți ai Moscovei

5 HOPA! Angajații din spitale care primesc șpaga ar putea rămâne fără contracte de muncă. Ministrul Sănătății an…

recomandări

Te ia DNA: Sorin Tilihoi

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Cum se fabrică manual o sticlă din nisip la peste 1000 de grade