Mircea Băsescu a fost arestat pentru 29 de zile/Şi complicele său, Marian Căpăţână, a fost arestat

Magistraţii de la tribunalul Bucureşti au decis arestarea preventivă, pentru 29 de zile, a lui Mircea Băsescu sub acuzaţia de trafic de influenţă. Aceeaşi măsură a fost decisă de magistraţi şi pentru Marian Căpăţână, sub acuzaţia de complicitate la trafic de influenţă.

În referatul DNA, prin care s-a cerut arestarea lui Mircea Băsescu şi a complicelui său Marian Căpăţână, se spunea că : „Ambii inculpaţi s-au folosit de calitatea de membru al familiei Președintelui României pe care o deține Mircea Băsescu”

Mircea Băsescu a fost dus, vineri, la Tribunalul Bucureşti, pentru judecarea cererii procurorilor DNA de arestare preventivă, în dosarul în care este acuzat că ar fi primit 250.000 de euro de la Florin Anghel pentru ca, în urma intervenţiei sale la judecători, Bercea Mondial să scape de închisoare.

Procurorii DNA au susţinut că se impune luarea măsurii arestării preventive față de inculpații Băsescu Mircea și Căpățînă Marian Adrian pentru mai multe motive:

Ținând seama de gravitatea faptelor săvârșite, de modul și circumstanțele de comitere a acestora, apreciem că privarea de libertate a inculpațiloreste necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
 Faptele săvârșite de inculpații Băsescu Mircea și Căpățînă Marian Adrian, dincolo de gravitatea inerentă unei infracțiuni de corupție, au un grad de pericol deosebit, dat de cuantumul semnificativ al sumei de bani remise de denunțător și primită de cei doi inculpați și de scopul urmărit de inculpați, respectiv punerea în libertate sau condamnarea la o pedeapsă ridicol de mică a unei persoane judecate pentru tentativă la omor și cercetată în numeroase alte dosare penale care au ca obiect infracțiuni grave și foarte grave.

 Varietatea promisiunilor utilizate de inculpați pentru a-l convinge pe denunțător că demersurile inculpatului Băsescu Mircea sunt apte să își atingă scopul, prin influențarea unui număr mare de magistrați, de pe orice palier al sistemului de justiție, constituie încă un element care subliniază gravitatea faptei.

 Trebuie subliniat că, prin modul în care inculpații au conceput săvârșirea faptelor, au afectat în mod grav relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a raporturilor de serviciu în ceea ce privește instituțiile din întregul sistem judiciar, de pe toate palierele: Ministerul Public, tribunal, curte de apel, chiar Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru aceasta din urmă pe mai multe planuri (recursul, cererea de strămutare, conform procedurii în vigoare la data faptelor), iar faptele care fac obiectul acestui dosar au aptitudinea de a afecta încrederea în întreg sistemul de justiție.

 Perseverența inculpatului Băsescu Mircea, care, luând în calcul posibilitatea de a nu putea obține rezultatul dorit la o instanță care încă nu s-a pronunțat, era hotărât să obțină o soluție favorabilă la instanța superioară în grad, relevă un alt element de gravitate a infracțiunii pentru care este cercetat.

 Ambii inculpați s-au folosit de calitatea de membru al familiei Președintelui României pe care o deține inculpatul Băsescu Mircea, pentru a da credibilitate afirmațiilor referitoare la influența sau pretinsa influență pe care Băsescu Mircea ar putea să o aibă asupra magistraților și, de asemenea, pentru a da credibilitate promisiunilor referitoare la obținerea unor hotărâri favorabile. Inculpatul Băsescu Mircea, deși cunoaște obligațiile fratelui său și îi comunică denunțătorului într-una din discuțiile înregistrate că „el nu poate”, nu descurajează comentariile referitoare la persoana președintelui, ba, mai mult, le alimentează pentru a nu pierde aparența că ar avea influență asupra magistraților.

 Inculpatul Căpățînă Marian Mircea a susținut o declarație vădit nesinceră, prin intermediul căreia a încercat să deturneze obiectul anchetei prin inducerea în eroare a organelor judiciare, atât cu privire la existența propriei infracțiuni, cât și cu privire la infracțiunea de care este acuzat inculpatul Băsescu Mircea.

 Cu privire la noțiunea de „stare de pericol pentru ordinea publică”, legea nu oferă o definiție explicită, iar analiza reglementării interne şi a jurisprudenţei instanţei europene conduce la concluzia că existenţa unei stări de pericol pentru ordinea publică se deduce în fiecare caz în parte, din examinarea circumstanţelor cauzei, prin raportare la natura faptelor pentru care există presupunerea rezonabilă că au fost comise, modul de săvârşire, persoana inculpatului, calitatea şi poziţia sa în societate.

 Din cele expuse mai sus rezultă că faptele inculpaţilor, precum şi atitudinea acestora, creează un potenţial pericol cu privire la buna funcţionare a autorităţilor statului, ce deţin competenţe în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii acestora sau unor magistraţi cu privire la care inculpații au lăsat să se creadă că au influenţă. Totodată, pericolul pentru ordinea publică pe care îl poate crea lăsarea în libertate a inculpaților rezultă şi din gravitatea faptelor despre care există indicii că le-au comis, existând posibilitatea producerii unui efect negativ asupra încrederii populaţiei în capacitatea de reacţie a autorităţilor faţă de astfel de fapte.

 Rezultă aşadar că lipsirea de libertate, prin dispunerea măsurii arestării preventive se impune, luându-se în considerare interesul public ce trebuie protejat cu prioritate şi fără încălcarea prezumţiei de nevinovăţie a inculpaţilor, faţă de regula respectării libertăţii individuale, acest interes general al menţinerii ordinii sociale şi de drept trecând înaintea dreptului persoanei de a fi cercetată în stare de libertate şi justificând privarea de libertate.

 Acţiunile descrise, despre care există bănuiala plauzibilă că au fost comise de către inculpaţi şi indiciile grave de vinovăţie constituie factori pertinenţi sub aspectul temeiniciei privării de libertate, cu atât mai mult cu cât acţiunile inculpaţilor au creat un prejudiciu grav de imagine instituţiilor statului, determinând o percepţie deformată şi o stare de neîncredere a societăţii.

 În acelaşi context, măsura arestării preventive pe care solicităm să o dispună Judecătorul de drepturi şi libertăţi este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor, raportat la modalitatea de săvârşire a faptelor şi la rezonanţa socială a unor asemenea activităţi infracţionale.

 Având în vedere că în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârşit infracţiunile pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale,iar măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiei.

 Acuzaţiile DNA

Fratele preşedintelui Traian Băsescu a fost adus din arestul Poliţiei Capitalei, unde a stat după reţinerea sa, joi seară, de către procucorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Mircea Băsescu va sta, până la începerea judecării dosarului, într-o sală a Tribunalului Bucureşti.

Fratele preşedintelui este acuzat că, în perioada 20 februarie 2011 - 22 februarie 2012, ar fi primit 250.000 de euro de la fiul lui Bercea Mondial, Florin Anghel, prin intermediul lui Marian Căpăţână, pentru a interveni la judecători să dispună o soluţie favorabilă în dosarul în care Sandu Anghel era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot.

Anchetatorii susţin că, în schimbul banilor, Mircea Băsescu ar fi promis că va interveni la judecători să dispună fie condamnarea lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 SURSE PSD, în pragul revoltei! Se pregătește debarcarea lui Ciolacu și excluderea Gabrielei Firea!

2 VIDEO El este pușcăriașul analfabet folosit de Antena 3 să-l atace pe Nicușor Dan!

3 Marile orașe unde primarii se știu deja. Cine sunt favoriți la București, Constanța, Pitești, Bacău

4 Atac mizerabil al PSD la adresa Elenei Lasconi, candidată la primăria Câmpulung. Deputată PSD: „În Muscel vene…

5 MAI avertizează că Antena 3 a lansat un fake news / Jegurile acreditează scenariul fraudării alegerilor!