”Inspectoratul pentru Situații de Urgență este o structură militarizată care are ca obiectiv fundamental al activității „eficientizarea acțiunilor de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență”. În criza Covid-19, ISU gestionează locurile disponibile la ATI și mijloacele de transport destinate bolnavilor aflați în situație critică. Cât timp au fost 200 de bolnavi pe cele circa 1100 de locuri de la ATI nu au fost probleme. Când s-a ajuns la 1000 de bolnavi pe circa 1100 de locuri, ISU a ajuns la „performanța” de a nu îi transfera în timp util pe cei şase bolnavi de la Timişoara, pe locurile disponibile din alte spitale, ceea ce a dus pur și simplu la uciderea a șase oameni din spitalul bramburitului doctor Mustea. S-a ajuns la un moment de criză pentru care era necesar un cap limpede care să dirijeze misiunea de salvare a celor șase bolnavi.”, acuză fostul președinte.

Acesta a trecut în revistă cazurile de urgență unde acțiunea ISU a lăsat de dorit: cazul avionului prăbușit în Apuseni care trebuia să asigure un transport pentru un transplant de inimă: incendiul de laColectiv, ”unde lipsa unui cap limpede a îndepărtat salvările private şi a accentuat harababura organizatorică” și de accidentul cu elicopterul prăbușit pe lacul Siutghiol din Mamaia.

”Concluzie, Arafat este foarte bun pentru achiziţii de salvări vopsite în roşu sau pentru funcția de purtător de cuvânt și de imagine tv. Pentru acțiune în situație de criză, ISU are nevoie de un cap limpede. Pentru mine, om care am trecut prin multe momente limită, este uşor să înţeleg că Arafat nu poate reacţiona eficient în momente de criză. Arafat nu este capabil să ajungă la punctul în care se transformă într-o maşinărie umană lucidă, care acţionează cu exactitate şi eficienţă. Guvernanţilor, vă rog, gândiţi-vă că mâine putem avea un cutremur devastator. Nu lăsaţi ţara şi viaţa oamenilor pe mâna lui Arafat. Nu poate acţiona exact şi eficient în condiţii de presiune, de criză, nu poate coordona lucid în situaţii de criză” scrie Băsescu.

Istoria conflictului Băsescu-Arafat: căderea guvernului Boc

La data de 12 ianuarie 2012 a avut loc în România o serie de proteste  de stradă împotriva reformelor sistemului sanitar promovate de Guvernul Boc prin lansare în dezbatere publică a unui proiect de lege a sănătății. Atunci, manifestanții au cerut demisia premierului Boc și a președintelui Băsescu.

La data de 6 februarie 2012, Emil Boc și-a dat demisia din funcția de prim-ministru al României, iar Cătălin Predoiu a devenit prim-ministru interimar. În seara aceleiași zile, președintele Traian Băsescu l-a desemnat pe Mihai Răzvan Ungureanu să formeze un nou guvern. O mare parte din aceste proteste a avut caracter politicianist, datorită faptului că mișcarea antiguvernamentală a fost în principal susținută de Uniunea Social-Liberală (USL), principalul rival politic al PDL-ului; la proteste participând numeroși membri ai partidelor componente USL.

Principalul motiv al manifestațiilor a fost solidarizarea cu fondatorul Serviciul Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD), doctorul Raed Arafat, unul dintre criticii liberalizării sistemului medical de urgență.