Judecați voi!/De ce nu a recuperat statul român niciun leu din prejudiciul uriaș de peste 356 de milioane de euro din dosarele ANRP

Judecați voi!/De ce nu a recuperat statul român niciun leu din prejudiciul uriaș de peste 356 de milioane de euro din dosarele ANRP

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) nu a demarat niciun litigiu pentru recuperarea prejudiciului de peste 356 de milioane de euro în cazul a 190 de imobile pentru care Autoritatea Națională de Restituire a Proprietăților (ANRP) a acordat despăgubiri umflate în perioada 2007-2011, potrivit unui răspuns al MFP pentru G4Media.ro.

NOTĂ: MFP a răspuns G4media.ro abia la a 3-a solicitare și după ce jurnaliștii noștri s-au adresat Guvernului României, văzând că MFP nu răspunde cererilor făcute în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. G4media.ro redă întocmai răspunsul MFP, inclusiv cu greșeli gramaticale.

Vezi răspunsul integral al MFP aici:

Ce spune ANRP. În august 2020, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a comunicat G4media.ro că peste 356 de milioane de euro este suma cu care a fost supraevaluată valoarea despăgubirilor acordate de către ANRP în cazul a 190 de imobile, în perioada 2007-2011 – potrivit unui răspuns al ANRP, la solicitarea G4media.ro, semnat de președintele Autorității, George Băeșu, și pe care îl puteți găsi aici.

ANRP a precizat că a solicitat în instanță recuperarea prejudiciului în cazul a 31 dintre cele 190 imobile supraevaluate.

Cele mai multe prejudicii trebuie recuperate însă de către Ministerul Finanțelor – a atras atenția ANRP. Autoritatea a arătat că a putut ”solicita pe cale judecătorească doar recuperarea prejudiciului reprezentat de cuantumul titlurilor de plată emise în baza Legii nr. 247/2005 (legea privind reforma în domeniile proprietății și justiției, pentru care și-a asumat răspunderea Guvernul Alianței D.A. în 2005 – n.r.), doar sumele respective fiind plătite din bugetul Autorității”.

Recuperarea prejudiciului aferent titlurilor de plată emise în baza Legii nr. 165/2013 (privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România – n.r.) și acțiunilor Fondului Proprietatea este posibilă doar prin intervenția Ministerului Finanțelor Publice (M.F.P.).

În acest sens, A.N.R.P. a transmis M.F.P. informațiile necesare în vederea formulării acțiunilor în instanță cu privire la titlurile de despăgubire aferente celor 190 de imobile pentru care s-au realizat rapoarte neconforme”, a arătat ANRP în răspunsul pentru G4media.ro din august 2020.

Ce spune MFP. Ministerul Finanțelor nu a deschis încă niciun litigiu civil pentru recuperarea prejudiciilor. MFP a admis că ANRP i-a solicitat să facă acest lucru, însă dă vina pe ANRP că nu i-ar fi transmis toate documentele necesare deschiderii proceselor.

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, ne-a sesizat în vederea continuării demersurilor necesare îndeplinirii obiectivului avut în vedere de Curtea de Conturi apreciind că legitimarea procesuală activă în promovarea unor acțiuni în instanța de judecată pentru recuperarea prejudiciului a cărui evaluare parțială au realizat-o începând cu anul 2014 revine Ministerului Finanțelor Publice, ca reprezentant al Statului Român, în calitatea acestuia de acționar la Fondul Proprietatea (perioada 2007-2011) și în raport de plățile în numerar efectuate din bugetul Ministerului Finanțelor Publice în conformitate cu dispozițiile Legii nr.165/2013.

Răspunzând solicitărilor autorității, Ministerul Finanțelor Publice a comunicat faptul că va analiza premisele legale ce vor fi coroborate cu situația de fapt, pentru fiecare caz în parte, pentru a evalua posibilitatea inițierii unor demersuri în justiție care să vizeze recuperarea unor posibile prejudicii aduse bugetului de stat, numai pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Însă, pentru a realiza această analiză este necesar să ne fie transmisă documentația aferentă fiecărui caz în parte, știut fiind că orice afirmație și pretenție trebuie dovedită cu înscrisuri.

Prin urmare, în raport de faptul că Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, instituția căreia îi revenea obligația de a aduce la îndeplinire măsurile trasate de Curtea de Conturi a României, ne-a sesizat în acest an cu privire la promovarea unor eventuale litigii în instanță pentru recuperarea prejudiciului constatat ca urmare a reevaluărilor ce le-a efectuat, fără însă a transmite documentația aferentă fiecărui caz în parte până la acest moment nu au fost demarate demersuri litigioase în acest sens”, a declarat MFP, la solicitarea G4media.ro.

Cum s-a ajuns la reevaluarea imobilelor și recalcularea despăgubirilor. Potrivit ANRP, în 2009 și 2013, Curtea de Conturi (condusă de Nicoale Văcăroiu) a solicitat ANRP reevaluarea imobilelor și recalcularea despăgubirilor acordate în perioada 2007-2011, existând suspiciuni de fraude.

Președintele ANRP, George Băeșu, a declarat că, în 2017, a verificat ”respectarea standardelor internaționale de evaluare în cazul a 1079 de rapoarte de evaluare realizate în perioada 2009-2011. Urmare a verificărilor, au fost declarate neconforme 819 de rapoarte”.

Dintre aceste 819 de dosare de despăgubire ”neconforme”, în cazul a 190 s-a constatat supraevaluarea cu ”1.725.278.516,79 de lei”, adică peste 356 de milioane de euro, la cursul de azi.

Pentru alte 569 de imobile nu au venit încă raporatele de reevaluare. Acest lucru urmează, așa că prejudiciul total ar putea fi cu mult mai mare, de peste 356 de milioane de euro.

Toate aceste sume trebuie recuperate în instanțele civile prin deschiderea unor procese de către ANRP, dar – mai ales – de către Ministerul Finanțelor.

Exemplu de despăgubire supraevaluată a cărui restituire o cere ANRP în instanță. Un caz este cel al terenului de 20,5 hectare, situat pe raza fostei comune Dudești – Cioplea, actualmente sectorul 3 București, supraevaluat cu 60 de milioane de euro de către expertul evaluator Alexandru-Florin Hanu, potrivit DNA și ÎCCJ (Înalta Curte de Casație și Justiție).

Beneficiarul despăgubirii supraevaluate, samsarul de drepturi litigioase, Valentin Vișoiu, un om de afaceri din Pitești, a primit peste 100 de milioane de euro pe acest teren în 2008, cu 60 de milioane de euro mai mult decât valora, potrivit judecătorilor.

Pe 8 octombrie 2019, Înalta Curte l-a condamnat definitiv pe pe fostul secretar de stat în Ministerul Justiției și ex-vicepreședinte ANRP, Theodor Cătălin Nicolescu, la 8 ani de închisoare și pe expertul evaluator, Alexandru-Florin Hanu, la 3 ani de detenție efectivă, ambii pentru luare de mită în dosarul penal în care a fost achitat fostul șef al ANI, Horia Georgescu.

Cei doi condamnați au fost găsiți vinovați că au primit mită de la samsarii de drepturi litigioase Valentin Vișoiu, Florin Șerban Barbu și Gheorghe Adrian Manole ca să închidă ochii atunci când au fost acordate despăgubirile supraevaluate.

Ca urmare a soluționării dosarului de despăgubire nr. 13563/FFCC/2008, referitor la drepturile de proprietate privind o suprafață de 20,5 ha, teren situat în București, în zona sectorului 3, Nicolescu Theodor-Cătălin a primit, în perioada 2009-2013, de la cele trei persoane (Valentin Vișoiu, Florin Șerban Barbu și Gheorghe Adrian Manole – n.r.) aproximativ 6.200.000 lei, reprezentând bani și contravaloarea acțiunilor.

Banii au fost remiși în general, în tranșe de până la 250.000 de lei, în lei și euro, iar suma de 680.000 lei prin cont, în baza unui contract de comision încheiat fictiv pentru a masca comisionul.

În cursul anului 2008, Hanu Alexandru Florin, a primit de la o persoană, suma de 10.000 euro, pentru a face o evaluare imobiliară favorabilă asupra imobilului care făcea obiectul despăgubirii în dosarul nr. 13653/FFCC/2008”, arăta DNA într-un comunicat din aprilie 2015.

Instanța i-a achitat definitiv pe Horia Georgescu și pe ceilalți membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP și a lăsat nesoluţionată latura civilă a procesului privind prejudiciul uriaș de aproape 78 de milioane de euro.

Acum, în 2020, ANRP i-a dat în judecată, în civil, pe samsarii de drepturi litigioase pentru recuperarea banilor. Vezi aici.

Cine e Valentin Vișoiu. Omul de afaceri din Pitești se află pe locul 2 în topul actualizat 2020 al samsarilor de drepturi litigioase care au primit peste jumătate de miliard de euro despăgubire de la ANRP.

Foto: omul de afaceri Valentin Vișoiu, la o inaugurare, împreună cu fostul primar PSD din Pitești, Tudor Pendiuc; Sursa: Jurnalul de Argeș

Vișoiu a încasat și urmează să primească de la ANRP peste 82 de milioane de euro. 78 de milioane de euro (suma aflată în litigiul penal și acum cel civil) au fost primite în bani în perioada 2007 – 2011 și alte 4,5 milioane de euro urmează să le primească tot în bani în perioada 2019 – 2023.

Patronul firmei Conarg, Valentin Vişoiu a cumpărat cu 2,7 milioane de euro drepturile litigioase asupra unui teren de peste 20 de hectare din sectorul 3 al Capitalei. Apoi, terenul a fost evaluat la peste 377 de milioane de lei, adică peste 78 de milioane de euro.

Deși este unul dintre cei mai mari samsari de drepturi litigioase, Vișoiu nu a fost urmărit penal sau trimis în judecată de DNA în vreunul dintre dosarele ANRP și nici nu are aplicat sechestru pe avere. DNA a anchetat despăgubirile primite de Valentin Vișoiu, partenerul său de afaceri, Florin Șerban Barbu, și Gheorghe Adrian Manole, dar nu i-a inculpat pe cei 3, ci doar pe membrii Comisiei de la ANRP care le-au acordat despăgubirile, printre care și fostul șef ANI, Horia Georgescu sau Theodor-Cătălin Nicolescu, fost secretar de stat în MJ.

Vișoiu a fost trimis în judecată însă în dosarul Publitrans al fostului primar PSD al Piteștiului, Tudor Pendiuc. În februarie, Vișoiu a fost condamnat în acest caz de către Tribunalul București la 7 ani și 8 luni de detenție. Decizia nu este definitivă.

Potrivit revistei Capital, Valentin Vişoiu a ridicat mai multe complexuri rezidenţiale în Bucureşti, printre care Domenii Apartments (proiect cu Dan Șucu), Răsărit de Soare sau Quadra Place. Este unul dintre acţionarii Hotelului Ramada din Piteşti și are o avere estimată la peste 50 de milioane euro.

Într-un interviu acordat EVZ, în 2017, avocatul Rareș Dan, fiul fostului general SRI Dan Gheorghe, a admis că a luat un împrumut de 560.000 de lei de la Valentin Vişoiu.

Omul de afaceri Florin Șerban Barbu se află pe locul 11 în topul samsarilor de drepturi litigioase, cu 16,9 milioane de euro. Cea mai parte parte a sumei, aproape 15,8 milioane de euro, le-a primit în acțiuni, în 2008. Restul urmează să le primească până în 2023. Barbu este partener cu Valentin Vișoiu în firma Conarg din Pitești. În noiembrie 2014, Barbu a fost arestat în dosarul lui Vișoiu și Pendiuc, dar ulterior nu a mai fost trimis în judecată.

Pe locul 13 în top este Gheorghe Adrian Manole, cu 9,3 milioane de euro. A primit despăgubirea în acțiuni, în 2008.

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Șeful Armatei Ucrainei se dă cocoș: Putem distruge şapte tancuri ruseşti în 36 de secunde

2 Un colier uman?

3 Două femei, una frumoasă, una...

4 O polițistă s-a împușcat în cap, în wc-ul unei gări din Mehedinți

5 Oligarhii ruși au pierdut 7 miliarde de dolari într-o singură zi!