Dacă până la renegociere numărul țintelor și jaloanelor pentru cererea numărul 4 era de 46, în prezent numărul lor a ajuns la 62 de obiective, pentru următoarea cerere de plată din PNRR.

„CP (n.r. – cererea de plată) nr. 4 conține 62 de ținte și jaloane exclusiv componenta grant, cu o valoare de 2,62 mld. euro. În vederea depunerii CP nr. 4 într-un termen cât mai scurt, au fost depuse eforturi conjugate pentru îndeplinirea satisfăcătoare a tuturor țintelor și jaloanelor incluse în profilul acesteia”, a precizat Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene pentru Cotidianul.

Însă detaliul surpriză este că, potrivit ministerului coordonator al PNRR, doar trei jaloane sunt problematice. „Dintre acestea, Jalonul 119 privind decarbonizarea include anumite componente pentru care se depun în continuare eforturi consistente în vederea asigurării unei îndepliniri corespunzătoare”, arată MIPE.

În schimb, celelalte două sunt strâns legate de una din reformele Guvernului Bolojan, care se află sub lupa judecătorilor CCR – reforma fiscală: „În plus, contestarea pachetului de măsuri fiscale a avut un impact direct asupra măsurilor de legiferare aferente jaloanelor incluse în reforma fiscală (207, 209), astfel încât soluționarea acestora va putea avea loc doar ulterior pronunțării Curții Constuționale”, subliniază MIPE.

Celelalte jaloane și ținte din cererea de plată numărul patru, pentru care nu au fost menționate probleme, sunt: 24, 59, 41, 60, 122, 123, 154, 163, 169, 172, 182, 201, 202, 214, 219, 223, 224, 228, 235, 238, 239, 252, 263, 273, 274, 275, 284, 285, 287, 345, 348, 350, 352, 365, 367, 369, 375, 386, 392, 395, 397, 402, 403, 406, 415, 423, 427, 429, 432, 435, 437, 441, 441a, 452, 469, 479, 523, 524, 525.

Jocul CCR pe reforma fiscală

Guvernul Bolojan a avut un meci dur cu reprezentanții Curții Constituționale în ceea ce privește reforma fiscală. În primă fază, CCR a anunțat că reforma fiscală va avea prim termen 4 februarie. Imediat a fost comunicat faptul că, de fapt, data a fost eronată, iar data bună este 21 ianuarie. Acest lucru însemna că unele din măsurile Guvernului Bolojan nu puteau fi aplicate, cum e cazul creșterii taxelor auto.

Prin urma, Guvernul a făcut solicitare de preschimbare a datei. În urma solicitării, CCR a fost de acord să pună 10 decembrie ca dată pentru discuție. Nu este însî o certitudine că judecătorii CCR vor trașa proiectul de lege, de altfel complex, din moment ce are peste 100 de pagini.

MIPE se plânge de lipsa banilor

În răspunsul pentru Cotidianul, MIPE a prezentat și o serie de probleme pentru întârzierea PNRR: „Implementarea proiectelor din PNRR întâmpină dificultăți majore legate de lipsa finanțării, atât din cauza neaprobării creditelor bugetare, cât și din cauza întârzierilor în plata cererilor de transfer. Această problemă afectează atât beneficiarii finanțați integral de la bugetul de stat, cât și pe cei cu finanțare parțială, inclusiv mediul privat.

Capacitatea administrativă insuficientă, atât la nivelul coordonatorilor, cât și al beneficiarilor, se adaugă la aceste obstacole, generând întârzieri în evaluarea și implementarea proiectelor, dificultăți în gestionarea documentației și proceduri birocratice”, arată MIPE, instituție condusă în prezent de Dragoș Pîslaru.

10,74 miliarde primite. Suma destinată României, diminuată

Datele publice ale MIPE arată că suma totală încasată de România din fondurile alocate pentru implementarea PNRR a ajuns la 10,74 miliarde euro, în urma încasării a aproximativ 1,3 miliarde euro din cererea de plată nr. 3. Această sumă reprezintă o plată parțială, pentru țintele și jaloanele îndeplinite integral.

Pentru cererea de plată nr. 3 este suspendată temporar suma de 869 milioane euro, pentru care România a avut la dispoziție un termen de șase luni (până pe 28 noiembrie 2025) să rezolve mai patru obiective. Acum autoritățile așteaptă să vadă câți din acești bani vor primi, din cauza tergiversării reformei pensiilor speciale ale magistraților, ale numirii unei noi conduceri la AMEPIP, ale numirilor companiilor din transporturi sau aplicarea guvernanței corporative la companiile din domeniul energetic.