4 AVERTISMENTE ale lui Mugur Isărescu pentru Cioloș și Parlament

4 AVERTISMENTE ale lui Mugur Isărescu pentru Cioloș și Parlament

Patru avertismente clare a transmis joi Guvernatorul Isarescu Guvernului Ciolos si Parlamentului, in cadrul Raportului privind stabilitatea financiara. Toate cele 4 avertismente exprima ingrijorari grave care se pot materializa relativ usor. Printre cel mai serioase avertismente este cel privind o posibila recesiune (a carei probabilitate depaseste 50%, se arata in Raportul asupra stabilitatii) in cazul depasirii tintei de deficit in conditiile unei datorii publice la limita pragului de alerta.

Iata cele 4 avertismente lansate joi:

Primul avertisment: Vrea Romania adoptarea euro sau nu? Hotarati-va!

"Avand in vedere dinamica probabila a evenimentelor- separarea Uniunii Europene in doua zone conceptual diferite- deciziile vor fi necesare mai devreme decat se estima anterior", se arata in Raportul publicat joi de BNR.

"Ar fi de dorit ca Romania sa faca o alegere clara privind strategia sa pe termen lung: fie ca membru al nivelului interior, integrat (atunci cand va fi suficient de pregatita pentru aceasta), fie ca membru al nivelului exterior, independent", se mai spune in Raport.

O decizie in sensul integrarii, care parea evidenta in urma cu cativa ani, a devenit mai dificila din cauza problemelor cu care se confrunta zona euro. Totusi, considera autorii documentului, punand in balanta argumentele economico-financiare, geostrategice, psihologice etc., optiunea continuarii integrarii europene pare, in continuare, mai atractiva pentru Romania decat optiunea unui drum separat.

"Daca asa stau lucrurile, atunci ar fi indicat ca Romania sa semnalizeze in mod clar organismelor europene dorinta sa de continuare a integrarii, inclusiv prin adoptarea la un moment dat a monedei euro, chiar daca starea eurozonei nu este actualmente dintre cele mai bune. Iar ca o preconditie la aceasta, Romania ar putea sa faca o optiune clara privind participarea (sau nu) la Uniunea Bancara. Alegerile de mai sus (pro sau contra integrarii continue; pro sau contra adoptarii euro; pro sau contra intrarii in Uniunea Bancara) nu sunt imperative.

"Devine necesara conturarea unei pozitii de tara cu privire la optiunea Romaniei: (i) de a face parte din grupul statelor euro cand va fi pregatita, dar demarand procesul de aderare prin pregatirea unei foi de parcurs, sau (ii) de a ramane in grupul statelor non-euro care au obligatia de aderare la zona euro pe termen lung, dar care nu realizeaza demersuri in viitorul apropiat. Decizia este in primul rand politica si abia apoi economica si tehnica", mai spun autorii Raportului BNR.

Al doilea avertisment: Intrucat anul 2016 este un an electoral, probabilitatea de a aparea initiative similare darii in plata sau conversiei creditelor este ridicata.

In ultimele 6 luni s-au intensificat initiativele legislative care isi propun sa reglementeze domeniul financiar-bancar prin interventia retroactiva in contractele incheiate intre banci si clienti. Legea privind darea in plata este cea mai cunoscuta initiativa de acest gen; dupa aprobarea ei de catre Parlament in decembrie 2015, a fost trimisa spre reexaminare de catre Presedintie si se afla in dezbatere la Camera Deputatilor. In forma adoptata initial, aceasta lege creeaza risc sistemic, reduce disciplina la plata, induce hazard moral pentru ca nu distinge intre cei care nu mai vor sa plateasca si cei care nu mai pot sa plateasca, limiteaza accesul la creditare pentru populatia tanara si pentru cei cu venituri reduse, afecteaza profitabilitatea si solvabilitatea bancilor si pune in discutie garantia suverana a statului. In cursul lunii martie toate agentiile de rating au emis avertizari privind impactul adoptarii acestei legi asupra ratingului Romaniei; daca aceste avertizari se vor materializa, costul finantarii datoriei publice va creste, afectand direct bugetul public.

Banca Nationala a Romaniei s-a exprimat clar impotriva acestei legi, iar dupa solicitarea de reexaminare de la Presedintie, a formulat o serie de amendamente care, daca vor fi adoptate, vor reduce implicatiile sistemice ale legii, o vor face aplicabila doar persoanelor vulnerabile, identificate prin criterii sociale clare, si vor elimina programul Prima Casa din sfera de aplicare a legii. Intrucat anul 2016 este un an electoral, probabilitatea ca alte initiative similare sa apara pe parcursul acestui an este ridicata. Banca Nationala a Romaniei spijina identificarea si aplicarea unor solutii pentru cazuri sociale, in care serviciul datoriei pentru anumite familii a devenit prea impovarator ca urmare a conjuncturii economice nefavorabile si incurajeaza bancile comerciale si debitorii sa gaseasca solutii bilaterale, prin negociere directa. In cursul anului 2015, peste 27.000 credite in franci elvetieni - reprezentand circa o treime din totalul creditelor in franci elvetieni - au fost renegociate direct cu succes (din care peste 17.000 au fost convertite in lei, iar peste 10.000 au fost restructurate in franci). Spre deosebire de solutiile colective impuse prin lege, solutiile bilaterale agreate de parti nu afecteaza dreptul de proprietate si nu lovesc in functionarea economiei de piata.

Al treilea avertisment: Deficitul bugetar se va apropia de 4% din PIB in anul 2017, ceea ce va determina reintrarea Romaniei in procedura de deficit excesiv

Riscul de revenire pe plan intern la politici fiscale prociclice este in crestere, el materializandu-se deja partial prin adoptarea bugetului pentru anul 2016 cu un deficit de 3% din PIB, de peste doua ori mai mare decat cel realizat in anul 2015, semnalizand inversarea tendintei de consolidare fiscala din perioada 2010-2015. Mai mult, in ipoteza in care nu apar politici fiscal-bugetare noi, deficitul bugetar se va apropia de 4% din PIB in anul 2017, ceea ce va determina reintrarea Romaniei in procedura de deficit excesiv.

Un deficit bugetar care depaseste 1,5% din PIB va avea drept consecinta depasirea pragului de alerta al datoriei publice in urmatorii trei ani, iar probabilitatea de a inregistra o incetinire a cresterii economice sau chiar o recesiune depaseste 50%.

Consolidarea politicilor bugetare responsabile, prin asigurarea unei previzibilitati sporite in materie de reglementare, precum si evitarea unui comportament prociclic al mix-ului de politici macroeconomice sunt elemente esentiale pentru mentinerea echilibrelor economice si sprijinirea stabilitatii financiare in perioada urmatoare.

Astfel, riscul de modificare rapida a sentimentului investitorilor ramane unul semnificativ. Evolutia activitatii economice la nivel mondial continua sa fie marcata de incertitudine, un avans economic modest fiind anticipat inclusiv in cazul Uniunii Europene. Contributii importante la reducerea proiectiilor evolutiei activitatii economice globale provin din ajustarile importante ale economiei Chinei, coroborate cu corectiile inregistrate pe pietele emergente, cu mentinerea incertitudinilor privind evolutia economica in statele europene cu probleme in finantarea sectorului public si cu acutizarea crizei imigrantilor.

Al patrulea avertisment: Stimulati alte motoare de crestere, nu consumul!

Avansul economiei a fost important, dar s-a datorat in special majorarii consumului, pe fondul cresterii veniturilor salariale. Aceste dinamici pot semnala un risc al revenirii la un model de crestere economica bazat preponderent pe consum. Datele provizorii indica pentru anul 2015 o crestere de 3,7%, preprezentand una dintre cele mai mari rate la nivel european. In lipsa unor politici economice care sa asigure o crestere economica sustenabila, riscul unei supraincalziri a economiei devine important. In aceste conditii, o conduita coerenta a politicii fiscale si continuarea programului de reforme care sa asigure un mediu favorabil investitiilor sunt prioritati importante pentru perioada urmatoare.

De altfel, in Raportul privind mecanismul de alerta pentru anul 2016 Comisia Europeana identifica sustenabilitatea fiscala ca principala vulnerabilitate pentru Romania, alaturi de pozitia externa si competitivitate. Dintre cele 18 state monitorizate de Comisia Europeana in cadrul Procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, Romania este clasificata insa in grupa tarilor care nu se confrunta cu dezechilibre semnificative1 (alaturi de Belgia, Estonia, Ungaria si Marea Britanie).  Dan Popa/HotNews

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Așa o fi?

2 Uite dovada măsluirii! / „Marele document” care a făcut vâlvă ieri a fost adăugat ulterior cu pixul în registrul…

3 Să nu uitați unde ați citit asta prima dată

4 Drulă le dă cu manta? / Se pregătește vânzarea Portului Constanța? / Dezvăluiri care dau de gândit

5 Judecați voi! „Reformista” Andreea Moldovan, dividende de sute de mii de lei încasate fără a avea firme