4 miliarde de lei și taxe la jumătate pentru comunele care acceptă comasarea

luca niculescu reorganizare teritoriala png

Foto: Foto: Colaj Adevărul, sursă: George Călin

Diagnosticul care stă la baza proiectului de ordonanță de urgență publicat vineri, 20 noiembrie, de Ministerul Dezvoltării arată vulnerabilitatea severă a administrațiilor rurale foarte mici. Potrivit notei de fundamentare, în România există 429 de comune cu cel mult 1.500 de locuitori, în care trăiesc în total 479.290 de oameni. Aceste unități administrativ-teritoriale depind în proporție de peste 80% de transferurile financiare de la bugetul central, situație care le blochează autonomia și le împiedică să planifice investiții pe termen mediu și lung.

Prezentat de Executiv ca debutul reformei administrativ-teritoriale, proiectul privind comasarea voluntară a comunelor este catalogat de premierul Luca Niculescu drept cea mai însemnată inițiativă de reorganizare a statului de după 1989. La începutul ședinței de Guvern, acesta a subliniat miza reducerii cheltuielilor publice: „Lucrăm la reformele care să le dea oamenilor un stat care să nu mai consume atâtea resurse”.

Șeful Executivului a punctat că „comasarea comunelor cu sub 1.500 de locuitori este primul pas concret după 35 de ani” și a estimat un impact major în teritoriu, afirmând că „peste 420 de comune vor beneficia de sprijin și stimulente pentru servicii mai bune la costuri mai mici”.

Bani prin programul START și impozite înjumătățite pentru localnici

Pentru a convinge comunitățile să facă acest pas, ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, dă asigurări că identitatea așezărilor nu va avea de suferit și că hotărârea finală aparține locuitorilor.

„Este prima etapă a unui proces mai amplu de reformă, care are un obiectiv final foarte clar: să aducem administrația României din organizarea anului 1968, în realitatea anului 2028. Vreau să fiu foarte clar de la început: unim primării, nu desființăm localități. Aceasta este o reformă pentru cetățean și o reformă care se face împreună cu oamenii. Decizia rămâne la cetățeni, prin referendum, iar statul pune la dispoziție 4 miliarde de lei pentru investiții și reduce la jumătate impozitul pe locuințe și terenuri timp de 5 ani”

— Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării

Concret, ministrul a precizat că „se vor acorda cel puțin 4 milioane de lei pentru investiții, pentru fiecare localitate care se unește voluntar, prin programul START, dintr-un buget total de 4 miliarde de lei”.

„Aici vorbim de proiecte de dezvoltare locală: apă, canalizare, gaze, asfalt, dispensare, școli sau grădinițe. Este important de reținut și că prioritate la finanțare vor avea toate comunele care, prin unire, ajung la minimum 2.500 de locuitori. De asemenea, noile localități vor avea un acces mai bun la fondurile europene și la programele europene de dezvoltare locală”

— Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării

În ceea ce privește facilitatea fiscală, reducerea cu 50% timp de cinci ani nu se aplică tuturor taxelor locale. Aceasta vizează exclusiv persoanele fizice și acoperă doar impozitul sau taxa pe clădirile rezidențiale și pe terenurile din intravilan, urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie a anului următor înființării noii unități administrativ-teritoriale.

Cum se face unirea și cine stabilește reședința

Deși prioritatea o reprezintă unitățile administrativ-teritoriale (UAT) cu cel mult 1.500 de locuitori, mecanismul din proiect nu se oprește la mediul rural, ci poate fi folosit și de orașe și municipii din același județ. Condiția obligatorie este ca teritoriile să fie învecinate, să formeze o suprafață continuă și să fie legate printr-un drum național, județean sau comunal.

Inițiativa legislativă pornește pe plan local, prin hotărâri adoptate cu majoritate absolută în consiliile locale a cel puțin două UAT-uri. Costurile pentru organizarea referendumurilor vor fi acoperite din Fondul de rezervă al Guvernului. Dacă scrutinul este valabil și obține un rezultat favorabil în minimum două unități învecinate, poate fi promovat proiectul de lege prin care se aprobă comasarea administrațiilor.

Statutul de reședință a noii entități va reveni automat localității care a obținut, în anul anterior referendumului, cele mai mari venituri proprii pe locuitor din impozite și taxe locale, iar în caz de egalitate va conta numărul de locuitori. În privința denumirii, autoritățile implicate pot conveni asupra unui nume supus apoi votului popular, cu restricția de a nu combina mai mult de două dintre denumirile UAT-urilor unite.

Ce se schimbă pentru funcționari și pentru documentele oamenilor

Proiectul de ordonanță stabilește reguli stricte și pentru aparatul administrativ. Angajații vor fi preluați de drept, iar organigrama provizorie nu va avea voie să desființeze posturile ocupate transferate. Reorganizarea efectivă a personalului va începe abia la un an de la constituirea noilor autorități alese la scrutinul local la termen și va trebui finalizată în următoarele șase luni. Acolo unde există funcții de conducere suprapuse, posturile vor fi ocupate de titularii din UAT-ul care oferă numele și reședința, ceilalți șefi urmând să fie mutați pe posturi de conducere vacante ori, dacă nu există, pe funcții de execuție.

Pentru a evita drumurile suplimentare ale locuitorilor, în fiecare fostă reședință de comună va rămâne deschis un punct local de lucru. Totodată, comasarea nu îi obligă pe cetățeni să își schimbe cărțile de identitate, permisele de conducere sau certificatele de înmatriculare, actualizările în registre urmând să se opereze din oficiu și gratuit. Autorizațiile aflate în curs de soluționare vor continua fără reluarea procedurilor, iar actele administrative și documentațiile de urbanism existente își păstrează valabilitatea până la înlocuire.

Explorează subiectele:

comasarea comunelor reforma administrativă Alexandru Stoica


Citește și:

populare
astăzi

1 Așa o fi? / Picanterii de la Antena 3, dezvăluite de un fost jurnalist

2 Ce avem noi aici?

3 „Du-te, femeie, acasă!” / Antena 3, amendată din nou de CNA pentru aberațiile lui Gâdea

4 O tranzacție care dă de gândit, și cu iz de Rusia, într-o zonă cu potențial militar

5 Ce se întâmplă? / „Aglomerație” pe cer la Marea Neagră și deasupra României