Analizați poza asta...
Prezența lui Teodor Tender la summituri internaționale dedicate reconstrucției Ucrainei, unde a fost fotografiat alături de președinții Nicușor Dan și Vladimir Zelensky, scoate la iveală o rețea complexă de interese economice și politice: în timp ce compania pe care o conduce exploatează petrol și gaze de zeci de milioane de euro în zona Poltava, omul de afaceri l-a finanțat în campania prezidențială pe George Simion, un adversar declarat al sprijinului pentru Kiev, iar în anturajul de la Cotroceni se află un fost colaborator din Africa al tatălui său.
În septembrie 2026, stațiunea ucraineană Bukovel a găzduit Carpathian Summit 8, o conferință regională consacrată securității, energiei, comerțului, infrastructurii și cooperării transfrontaliere între opt state din arealul carpatic și din Europa Centrală și de Est. Alături de șefii de stat ai României, Serbiei și Ucrainei — Nicușor Dan, Aleksandar Vučić și Vladimir Zelensky —, de premierul polonez Donald Tusk și de delegați din Slovacia, Cehia, Austria și Ungaria, la eveniment a luat parte și Teodor Tender, președintele Consiliului de Administrație al Prospecțiuni SA. O imagine realizată cu această ocazie îl surprinde pe omul de afaceri român chiar lângă președinții Nicușor Dan și Vladimir Zelensky.
Aceasta a fost cea de-a doua participare a companiei din grupul Tender la un forum de profil din ultimul an. Anterior, în 2025, Prospecțiuni SA fusese invitată la Roma, la cea de-a patra ediție a reuniunii la nivel înalt Rebuilding Ukraine, manifestare dedicată refacerii postbelice și stimulării schimburilor economice, care a reunit aproximativ 400 de firme ucrainene și tot atâtea companii private străine.
Investiții de până la 50 de milioane de euro sub amenințarea războiului
Accesul la aceste platforme internaționale este justificat de prezența economică consistentă a grupului Tender pe piața ucraineană. Teodor Tender a explicat pentru G4Media.ro că Prospecțiuni SA derulează exploatări de petrol și gaze în regiunea Poltava, proiect în care partea românească a plasat până acum între 30 și 50 de milioane de euro.
Afacerea a fost demarată înainte de declanșarea conflictului cu Rusia, iar în prezent mobilizează circa 300 de salariați, dintre care aproximativ 30 sunt cetățeni români. „Este vorba de o investiție începută înainte de război, în zona Poltava. În prezent, avem circa 300 de angajați acolo, dintre care circa 30 sunt români”, a precizat Tender. Regiunea în care operează compania nu a fost ocolită de violențe: în 2024, un bombardament rusesc asupra orașului Poltava a provocat moartea a 58 de persoane . Dincolo de activitatea extractivă, reprezentantul Prospecțiuni SA susține că firma se implică în demersuri umanitare destinate victimelor războiului, descriind Ucraina drept „un popor frate” al României.
Împrumut electoral pentru un critic al sprijinului acordat Kievului
Angajamentul financiar major din Ucraina contrastează însă cu sprijinul acordat de Teodor Tender pe scena politică internă. Potrivit unei anchete publicate recent de G4Media.ro , înaintea turului al doilea al scrutinului prezidențial din mai 2025, omul de afaceri l-a împrumutat pe liderul AUR, George Simion, cu 800.000 de lei pentru finanțarea campaniei electorale.
Or, formațiunea condusă de Simion a adoptat o linie fermă împotriva susținerii financiare a Ucrainei. În luările sale de poziție, AUR respinge constant implicarea financiară a Bucureștiului în continuarea efortului de război și solicită recuperarea fondurilor direcționate către țara vecină. Mai mult, în declarații făcute zilele trecute, candidatul susținut financiar de Tender a criticat acordul româno-ucrainean pentru fabricarea de drone și a promis că, în eventualitatea accederii la guvernare , va sista orice ajutor financiar pentru Kiev.
Întrebat despre această discrepanță dintre propriile afaceri și discursul politicianului pe care l-a creditat, Teodor Tender s-a delimitat de mesajele liderului AUR: „Nu am treabă cu ce zice Simion pe tema asta și nu sunt de acord cu tot ce zice el. Puteți vedea și postările mele de pe Facebook”. Ca argument al propriei viziuni, el a indicat un mesaj publicat pe 19 septembrie 2026: „Împreună pentru un parteneriat mai puternic între România și Ucraina !”.
Conexiunea de la Cotroceni și trecutul grupului Tender
Prezența lui Teodor Tender la summitul unde a participat și președintele României a readus în discuție un alt nume din sfera Administrației Prezidențiale: consilierul Florin Lazăr Vlădică. Diverse investigații jurnalistice, printre care una apărută la începutul acestei luni pe Captura.ro , au documentat faptul că Vlădică a lucrat în trecut pentru Ovidiu Tender, tatăl lui Teodor, reprezentându-l în Africa în proiecte de exploatare a resurselor minerale.
Teodor Tender respinge însă ferm ipoteza că prezența sa la conferințele internaționale ar avea vreo legătură cu actualul consilier prezidențial:
„În primul rând, tatăl meu s-a retras, nu mai activează în grup. În al doilea rând, eu nu-l cunosc pe domnul Vlădică, nu l-am întâlnit, am văzut că a fost angajat când eu aveam 13 ani. Prezența noastră la Bukovel s-a datorat unei invitații a Ambasadei Ucrainei în România, fără nici o legătură cu Administrația Prezidențială” — Teodor Tender
Tatăl său, Ovidiu Tender, are la rândul său o istorie marcată de dosare penale și relații la vârful structurilor de informații. În 2015, el a primit o condamnare definitivă de 12 ani și șapte luni de închisoare în dosarul preluării companiei de stat Carom, fiind eliberat după executarea a patru ani și jumătate din pedeapsă; ulterior, în 2024, Curtea de Apel București a anulat sentința.
De asemenea, legăturile sale cu serviciile secrete au fost probate public: în 2002 a finanțat întâlnirea de la Snagov a serviciilor de informații din statele NATO, iar într-un interviu acordat emisiunii „România, te iubesc” de la ProTV , Ovidiu Tender a mărturisit că în 2022 a purtat negocieri cu ofițerul olandez Willem Matser pentru posibila vânzare a unor acțiuni din companiile sale, întâlnire desfășurată „în prezența primului adjunct de la SRI și a primului adjunct de la SIE, Paul Ionescu”.
Explorează subiectele:

