Troc respins de UE: Putin cere retragerea NATO din România pentru Kaliningrad

Securitatea flancului estic și implicit a României a ajuns din nou pe masa negocierilor privind războiul din Ucraina, după ce Moscova a transmis prin emisarii americani o propunere prin care cere retragerea trupelor și armamentului NATO la aliniamentul din 1997, în schimbul plecării propriilor forțe din Kaliningrad – o ofertă respinsă de liderii europeni și catalogată de experți drept o capcană strategică.

În discuțiile purtate cu Statele Unite pe tema încheierii războiului din Ucraina, Kremlinul a avansat un schimb controversat: retragerea forțelor ruse din enclava Kaliningrad, dacă Alianța Nord-Atlantică acceptă să revină la granițele din 1997, au dezvăluit surse familiarizate cu dosarul pentru Bloomberg . Ideea a fost adusă în atenția aliaților europeni de către emisarii speciali ai președintelui american, Steve Whitcoff și Jared Kushner, care insistă asupra analizării unor formule noi privind statutul NATO și dislocarea trupelor în Europa. În paralel, negociatorii de la Washington au sondat disponibilitatea Kievului de a ceda regiunea Donbas în schimbul aderării la Alianță.

O eventuală revenire la configurația din 1997 ar lovi direct în România, stat care a devenit membru NATO abia în 2004. O astfel de concesie ar presupune retragerea trupelor și a tehnicii militare aliate din cel puțin jumătate dintre statele membre actuale – 16 din 32. Pe listă s-ar afla toate țările foste membre ale Organizației Tratatului de la Varșovia, statele baltice, patru dintre cele șase republici ale fostei Iugoslavii, dar și Albania, Finlanda și Suedia.

Specialiștii privesc însă propunerea lui Vladimir Putin privind Kaliningradul ca pe un „măr otrăvit”. Pe de o parte, Federația Rusă nu își asumă cedarea acestui teritoriu ocupat după cel de-Al Doilea Război Mondial, ci doar retragerea trupelor. Pe de altă parte, din punct de vedere militar, enclava ar putea fi oricum neutralizată și ocupată în doar câteva ore de forțele NATO în eventualitatea izbucnirii unui conflict deschis.

Deși liderii Uniunii Europene au respins propunerile venite prin filiera americană, surse citate de Bloomberg indică faptul că unii oficiali europeni au luat totuși în calcul scenariul în care Ucraina, dacă își dă acordul, ar putea intra în Alianța Nord-Atlantică cu granițe modificate. Următorul test diplomatic este programat pentru 19 noiembrie, la Berlin, unde Whitcoff și Kushner urmează să discute cu reprezentanții ucraineni și europeni despre garanțiile de securitate postbelice pentru Kiev. Ulterior, agenda vizează o nouă rundă de tratative ruso-ucrainene mediate de SUA, precum și întâlniri cu participare europeană.

Demersul actual continuă linia cererilor formulate anterior de Moscova. Potrivit unor surse citate de „The Telegraph”, liderul de la Kremlin a solicitat includerea unor reprezentanți europeni în procesul de pace tocmai pentru a negocia stoparea extinderii NATO spre est. Mai mult, la negocierile trilaterale SUA–Ucraina–Rusia desfășurate pe 11 noiembrie la Abu Dhabi, delegația Moscovei, condusă de consilierul prezidențial Vladimir Medinskîi, a prezentat drept „garanții de securitate” necesare încheierii războiului diminuarea prezenței militare aliate în statele admise după 1997 și restrângerea cooperării blocului militar cu Ucraina și alte foste republici sovietice.

Aceste pretenții reiau aproape identic ultimatumul lansat de Rusia în decembrie 2021, cu puțin timp înainte de invazia pe scară largă din Ucraina. Atunci, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, cerea Alianței să-și „strângă lucrurile”, acuzând-o că urmărește să „împingă înapoi” Rusia și să „o reducă la rolul de subordonat”. Sursele „The Telegraph” au reiterat că astfel de condiții rămân inacceptabile pentru NATO, al cărei statut consfințește, la articolul 10, politica „ușilor deschise”: aderarea depinde exclusiv de inițiativa statului candidat și de consensul membrilor actuali, fără drept de veto sau intervenție din partea unor terțe părți.

Explorează subiectele:

NATOVladimir PutinRomânia


Citește și:

populare
astăzi

1 Asta înseamnă PSD, oameni buni...

2 VIDEO Atacuri masive între Ucraina și Rusia / Podul Kerci pare lovit fatal...

3 Milioane din spălătorii ex-sovietice spre Trump: lovitură pentru Deutsche Bank

4 „Cine a făcut crima de a adus țara aici trebuie să răspundă” / Băsescu dezvăluie că România trebuie să plătească 12 miliarde de euro numai dobânzi în 20…

5 Îți stă mintea-n loc / „Borcel”, bănuți de buzunar de la STB printr-o firmă cu doar doi angajați