Încă o instituție capturată?/Asaltul PSD asupra CNAS: 16 concursuri anulate și 27 de directori vizați
Noua conducere PSD de la Ministerul Sănătății declanșează o ofensivă politică fără precedent asupra Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), instituție care gestionează un buget uriaș de 87 de miliarde de lei. Sub presiunea ministrului Alexandru Rogobete, conducerea interimară a CNAS a blocat 16 concursuri organizate corect pentru șefia caselor județene, în timp ce planurile social-democraților vizează inclusiv înlocuirea a 27 de directori care și-au câștigat deja mandatele prin concurs.
Semnalul epurărilor din sistemul de asigurări de sănătate a fost dat chiar de ministrul Alexandru Rogobete (PSD) pe 21 octombrie, la doar o zi după revenirea sa la șefia Ministerului Sănătății. Într-o mișcare menită să subordoneze politic structurile teritoriale ale CNAS, demnitarul social-democrat își anunța public intențiile: „Voi audita toate concursurile pe care le-a organizat la Casele judeţene în ultimele luni”.
La scurt timp, presiunea exercitată de minister a produs efecte concrete. Conducerea interimară a CNAS a decis să anuleze concursurile aflate în desfășurare pentru funcțiile de director la 16 structuri teritoriale și speciale, deși procedurile fuseseră organizate corect. Lista instituțiilor lăsate fără șefi stabili prin concurs cuprinde casele județene de sănătate din Bacău, Călărași, Covasna, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava și Timiș, la care se adaugă Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești.
Planurile noii guvernări PSD nu se opresc însă la blocarea posturilor vacante. Intenția declarată este schimbarea a 27 de directori de case județene de asigurări de sănătate aflați deja în funcție, în pofida faptului că aceștia au promovat concursuri pentru ocuparea posturilor.
Acuzații de ingerință politică la vârful CNAS
Decizia de anulare a celor 16 concursuri a stârnit o reacție dură din partea lui Horațiu Moldovan, fostul președinte al CNAS susținut de PNL, care și-a dat demisia din funcție pe 23 octombrie. Într-o postare pe Facebook, acesta a acuzat cedarea conducerii instituției în fața presiunilor politice și a cerut explicații publice cu privire la temeiul legal al blocării concursurilor, avertizând că menținerea interimatelor transformă directorii în instrumente docile la mâna factorului politic:
„În opinia mea, decizia reprezintă o ingerință politică fără precedent în activitatea CNAS. Autonomia instituției se apără tocmai în astfel de momente. Astăzi, conducerea CNAS a cedat. Arătați actul care a impus anularea. Îi cer vicepreședintei Larisa Mezinu Bălan să explice public și urgent de ce a fost oprit un concurs aflat în desfășurare. A existat vreo suspiciune de fraudă sau vreo neregulă în organizare? Ce act normativ în vigoare a impus anularea? De când ține o discuție despre reorganizare loc de act normativ? Cui îi convine să rămână interimar? Până vin răspunsurile, rămân două întrebări incomode: 1. Nu s-a înscris candidatul pe care îl aștepta cineva? 2. Îi convine cuiva să rămână interimar fiindcă nu e pregătit să dea examenul? Cu fiecare prelungire a interimatului, directorii rămân la mâna celor care decid dacă îi mai țin în funcție. Acolo își face loc presiunea politică”
— Horațiu Moldovan, fost președinte al CNAS
Cine gestionează 87 de miliarde de lei: legăturile cu PSD și CV-ul cu semne de întrebare
Executantul acestui blocaj este Larisa Mezinu-Bălan, numită președinte interimar al CNAS pe 23 octombrie, imediat după demisia lui Horațiu Moldovan. Parcursul ei profesional arată o apropiere strânsă de actuala putere social-democrată și o carieră construită exclusiv la stat.
Angajată în structurile CNAS încă din 2012, unde a ocupat inclusiv funcția de purtător de cuvânt, Larisa Mezinu-Bălan a fost în 2023 consilier în Ministerul Sănătății. Acolo s-a ocupat de implementarea PNRR, adică exact domeniul aflat în responsabilitatea lui Alexandru Rogobete, pe atunci secretar de stat. Tot în 2023, premierul Marcel Ciolacu a numit-o în Consiliul de Administrație al CNAS, iar la doar o zi distanță, același consiliu a ales-o în funcția de vicepreședinte al instituției.
Dincolo de ascensiunea fulminantă sprijinită de PSD, documentul oficial care îi prezintă pregătirea academică ridică numeroase semne de întrebare privind cronologia studiilor sale. Potrivit propriului CV, între 2002 și 2003, Mezinu-Bălan a urmat timp de un singur an cursurile Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași — o perioadă insuficientă pentru absolvirea unei facultăți, ceea ce indică abandonarea studiilor la universitatea de stat.
Ulterior, între 2003 și 2007, s-a îndreptat către mediul privat, studiind la Universitatea Spiru Haret, Departamentul Psihologie și Sociologie, unde consemnează obținerea unei „Diplome specialitatea Sociologie și Psihologie”. Tot la Universitatea Spiru Haret a urmat, în perioada 2006–2008, un masterat în psihologie judiciară și victimologie, deși rămâne neclar cum s-a putut înscrie la studii de masterat în 2006 în condițiile în care diploma de absolvire a facultății a fost obținută abia în 2007.
Lista perfecționărilor din CV-ul oficial al șefei interimare a CNAS include și cursuri recente, dintre care unul apare trecut cu o dată din viitor:
- Diplomație și protocol, Institutul European din România [ 01/04/2024 – 30/04/2024 ]
- Academia AI pentru angajații din sectorul public Google și ANFP [ 09/09/2026 ]
Explorează subiectele:
