Milioane din spălătorii ex-sovietice spre Trump: lovitură pentru Deutsche Bank
O scurgere masivă de peste 15 milioane de documente interne arată că gigantul bancar german Deutsche Bank a procesat tranzacții suspecte de peste trei milioane de dolari către companiile lui Donald Trump, bani proveniți din rețele de spălare a banilor din Rusia și Azerbaidjan, și a instituit ulterior un regim secret de protecție pentru liderul american și cercul său. Dezvăluirile au provocat deja o reacție imediată pe piețe, acțiunile băncii scăzând marți cu peste 5% la bursa din Frankfurt.
Gigantul bancar german Deutsche Bank se confruntă cu repercusiuni bursiere majore după apariția anchetei jurnalistice „Inside Deutsche Bank”, care a scos la iveală legături financiare opace între companii asociate lui Donald Trump și rețele de spălare de bani din spațiul ex-sovietic. Titlurile băncii au înregistrat marți un declin de peste 5% la bursa de la Frankfurt, în urma analizei a peste 15 milioane de documente interne scurse din instituție, relatează Corriere della Sera .
Materialele confidențiale au fost reconstituite de organizația de jurnalism de investigație iStories („Important Stories”), care a lucrat în cadrul unui consorțiu internațional alături de publicații precum Financial Times, Der Spiegel, Le Monde și New York Times. Conform unui document întocmit de biroul din New York al Deutsche Bank, până în 2020, firmele lui Donald Trump fuseseră implicate în operațiuni suspecte ce depășesc trei milioane de dolari, sumele având legătură cu scheme de spălare de bani din Rusia și Azerbaidjan și cu alte entități netransparente.
Proiectul secret „Novus Ordo” și statutul de „client protejat”
Relația de afaceri dintre Donald Trump și banca germană avea o istorie îndelungată, instituția acordându-i în trecut împrumuturi de sute de milioane de dolari pentru afacerile sale imobiliare. Însă intrarea sa în arena politică a schimbat modul în care banca i-a gestionat conturile. În 2016, în momentul în care a devenit clar că Trump urma să devină președinte al Statelor Unite, Deutsche Bank a demarat proiectul intern secret „New Order” (Novus Ordo).
Sub această umbrelă au fost incluși Donald Trump, membrii familiei sale, administrația sa și asociații săi, toți fiind clasificați drept „clienți protejați”. Drept urmare, accesul la informațiile financiare sensibile care îi priveau a fost restricționat chiar și în interiorul băncii. Această situație a plasat conducerea instituției într-o dilemă profundă, după cum notează jurnaliștii de la iStories:
„Documentele interne ale Deutsche Bank arată că bancherii grupului păreau să se afle într-o situație fără ieșire: trebuiau să raporteze plățile către companiile lui Trump provenite din rețelele de spălare de bani din Rusia și Azerbaidjan, sau să declare că nu știu nimic despre legăturile cu Rusia? Trebuiau să dezvăluie totul deputaților americani, care examinau orice dovadă a legăturilor lui Trump cu Rusia, sau trebuiau să ascundă detaliile în ciuda unei solicitări oficiale?” — iStories
Fluxurile din „spălătoriile” ex-sovietice: traseul banilor din 2014 și 2015
Datele scurse indică faptul că, cel puțin din 2014, companiile lui Trump au primit bani din surse opace, de la societăți fantomă implicate în „spălătoriile de bani” din Rusia și Azerbaidjan — scheme financiare utilizate de funcționari și oameni de afaceri influenți din cele două țări, inclusiv pentru a corupe politicieni străini.
Primul episod documentat datează din august 2014, perioadă în care Donald Trump nu era încă președinte, dar avea ambiții politice evidente și întreținea relații de afaceri cu Rusia de zeci de ani. Deutsche Bank, în calitate de bancă corespondentă, a transmis atunci autorităților americane un „raport privind operațiunile suspecte” — o procedură obligatorie pentru bănci atunci când identifică plăți opace sau neclare — în legătură cu firma lui Trump, DT Marks Baku. Instituția germană menționa că nu a fost posibilă confirmarea scopului comercial al operațiunii și nici stabilirea relației dintre expeditor și destinatar.
Investigațiile au demonstrat deja că sursa acelor fonduri era una dintre principalele rețele de spălare a banilor murdari proveniți din Rusia. Compania lui Trump a primit trei transferuri bancare de la un client al filialei din Estonia a Danske Bank, cea mai mare bancă daneză. Această filială se specializase în spălarea banilor proveniți din Rusia și din alte republici ale fostei Uniuni Sovietice, ajungând ulterior să fie obligată să își înceteze activitatea.
O altă plată suspectă a fost identificată în mai 2015, cu puțin timp înainte ca Trump să își anunțe prima candidatură la președinția Statelor Unite. De data aceasta, societatea fantomă britanică Faberlex a transferat puțin peste 140.000 de dolari către firma lui Trump, THC Baku Services, din contul său deschis la aceeași sucursală estoniană a băncii daneze. Deși suma a fost mică, proveniența ei este esențială: o anchetă a Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) dezvăluise anterior că Faberlex este o companie-cheie dintr-o rețea gigantică de spălare de bani.
Alte operațiuni suspecte semnalate până în 2020
Raportările băncii au continuat și în anii următori. În februarie 2018, Deutsche Bank a adăugat în raportul său privind tranzacțiile suspecte o altă plată între THC Baku Services și o societate al cărei nume nu apare în documentele scurse, dar care era legată de „laudromatul” rus, un centru de spălare a banilor murdari.
Nici începutul anului 2020 nu a fost lipsit de alerte financiare. Potrivit aceluiași document al biroului din New York al Deutsche Bank, în ianuarie 2020, societățile lui Trump, DT Marks Baku și THC Baku Services, au fost din nou obiectul unui raport al băncii privind operațiuni suspecte. Documentul menționa inclusiv tranzacții care implicau persoane și societăți conectate la o schemă de spălare de bani din Azerbaidjan, fără a preciza însă cine erau acestea.
Jurnaliștii ruși din exil care au condus investigația
Legăturile financiare ale companiilor lui Donald Trump cu „spălătoriile” de bani murdari din Rusia și Azerbaidjan au fost reconstituite de iStories, o organizație fondată în 2020 de jurnaliștii de investigație ruși Roman Anin și Olesya Shmagun. Proveniți de la publicația Novaya Gazeta — care a fost obligată recent de guvernul rus să se închidă —, aceștia își continuă activitatea din exil și au condus analiza internațională a documentelor scurse de la Deutsche Bank.
Explorează subiectele:
